Economia subterană a României ajunge la 30% din PIB
Potrivit unui studiu despre Europa de Est, economia subterană a României este estimată la 40 de miliarde de euro, din care 22 de miliarde de euro sunt prejudicii aduse statului.
Articol de Iulian Olescu, 23 Iulie 2013, 10:00
Economia subterană în România se cifrează la aproximativ 30% din PIB, iar evaziunea fiscală undeva în jurul a 10% din PIB, a declarat la finalul întâlnirii cu misiunea FMI, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Potrivit unui studiu recent despre Europa de Est, economia subterană a României este estimată la 40 de miliarde de euro, din care 22 de miliarde de euro sunt prejudicii aduse statului prin neplata taxelor şi impozitelor şi necolectarea TVA.
Cât priveşte creşterea economică pentru anul în curs, aceasta va depăşi cel mai probabil 2%, dar nu se va reflecta în totalitate în veniturile bugetare, a mai precizat Ionuţ Dumitru.
Pe de altă parte, analiştii Economist Intelligence Unit semnalează într-un raport publicat de curând că economia românească va înregistra anul acesta o creştere de 2,4%, creştere stimulată de o recoltă bună şi creşterea exporturilor spre ţările care nu sunt membre ale UE, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de sub 4%.
Delegaţia FMI a avut întâlniri cu reprezentanţi ai sectorului bancar, cu specialişti din Ministerul Transporturilor, cu conducerea Bursei de Valori Bucureşti şi cu membrii Consiliului Fiscal.
Dacă discuţiile cu bancherii au vizat aspecte privind stabilitatea sistemului bancar, nivelul creditelor neperformante şi perspectivele creditării economiei reale, la Ministerul Transporturilor s-a vorbit în special despre privatizarea şi restructurarea companiilor cu capital de stat din subordinea instituţiei şi despre stadiul implementării managementului profesionist la o serie de astfel de societăţi.
La finalul întâlnirii cu membrii Consiliului Fiscal, preşedintele consiliului, Ionuţ Dumitru, a declarat că introducerea unei taxe pe valoarea adăugată mai reduse pentru pâine nu se poate face, conform legii, decât fie prin obţinerea unui aviz de la Ministerul de Finanţe şi de la instituţia pe care o conduce, conform căruia măsura nu afectează indicatorii bugetari pe termen mediu, fie prin adoptarea concomitent a altor decizii care să conducă la compensarea efectelor negative asupra veniturilor produse de reducerea TVA la pâine.
Ionuţ Dumitru spune că, deşi creşterea economică pentru 2013 în România va fi mai mare decât cea prognozată în prezent, îmbunătăţirea ei nu se va reflecta în aceeaşi măsură într-o creştere a veniturilor la buget.
"Cel mai probabil va fi îmbunătăţită, dar n-aş putea să vă spun în momentul ăsta la cât. În momentul de faţă, 1,6%, cât aveau, pare un pic pesimist, date fiind evoluţiile din ultima perioadă şi agricultura foarte bună, aşa cum se prefigurează, probabil că vom depăşi 2%, dar n-aş putea să vă spun ce prognoză va avea FMI sau ce prognoză va fi inclusă în buget. Ceea ce este însă important pentru buget că, chiar în situaţia în care vom avea o proiecţie mai mare de creştere economică, ceea ce este cel mai plauzibil scenariu în momentul ăsta, nu cred că va fi reflectat lucrul ăsta în încasări mai mari la buget, pentru că e o creştere economică generată de partea de exporturi, aşa cum arăta primul trimestru, care nu generează încasări bugetare prea mari şi pe partea de sectoare de agricultură, care, de asemenea, nu are o contribuţie foarte mare la veniturile bugetare. Deşi creşterea economică cel mai probabil va fi revizuită în sus, nu va fi reflectată în totalitate şi în proiecţiile de venituri bugetare", a spus Ionuţ Dumitru.
Într-un raport recent al Economist Intelligence Unit, citat de Agerpres, se estimează că economia românească va creşte în acest an cu 2,4%, stimulată de o recoltă agricolă bună şi de o majorare a exporturilor către ţări care nu sunt membre ale UE.
Autorii raportului avertizează însă că această prognoză ar putea fi afectată în sens negativ de un şoc extern important sau de o recesiune mai amplă în zona euro.
Raportul precizează că sunt şanse minime ca investiţiile străine directe să-şi revină până la finalul lui 2017 şi estimează, pentru acest an, o inflaţie de 3,4%, un curs de schimb de 4,65 lei pentru un euro, care se va reduce uşor în anii următori şi o creştere a producţiei industriale cu 3,6%.