Discuţii "dificile" cu reprezentanţii FMI
Reformele structurale şi măsurile ce trebuie luate în cazul companiilor energetice, constituie punctul cel mai dificil în discuţiile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional.
Articol de Simona Mihăescu, 16 Ianuarie 2013, 12:42
Autorităţile române au reluat discuţiile la nivel de experţi cu delegaţia comună a FMI şi Comisiei Europene, în cadrul primei evaluări de după alegerile din decembrie şi instalarea noului guvern.
Este vorba despre îndeplinirea obligaţiilor economice asumate de executiv prin acordul semnat cu instituţiile creditoare internaţionale .
Principala ţintă atinsă în 2012 a fost reducerea deficitului bugetar, dar există şi restanţe care sunt legate, în principal, de restructurarea şi datoriile companiilor de stat, precum şi de faptul că nu a fost adoptată Legea sănătăţii, informează redactorul RRA, Roman Muşat.
Cele trei întâlniri pe care reprezentanţii Ministerului Muncii le vor avea cu misiunea internaţională , vor viza sistemul de pensii, salarizarea unitară şi modificarea Codului muncii, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Iolanda Stăniloiu.
Subiectul reformelor structurale "cel mai dificil în discuţiile cu delegaţia FMI"
Reformele structurale, măsurile ce trebuie luate în cazul companiilor energetice, constituie punctul cel mai dificil în discuţiile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional care îşi începe vizita de evaluare în România, a declarat marţi premierul Victor Ponta.
"Punctul cel mai dificil în discuţiile cu cei de la FMI este partea de reforme structurale. Mai direct ce facem cu companiile din energie pe care trebuie să le listăm la bursă, când vindem o parte din acţiuni: Oltchim, CFR Marfă, adică cele care produc pierderi pe care le suportăm cu toţii fie prin subvenţii, fie prin pierderi la buget, printr-un management defectuos", a afirmat Victor Ponta, la Realitatea TV.
În privinţa Hidroelectrica, premierul a estimat că această companie va înregistra anul acesta, după ce va ieşi din insolvenţă, un profit de o sută de milioane de euro, şi a spus că şi alte companii ar putea 'să producă mai mult profit'.
Referitor la combinatul Oltchim, a cărui privatizare a eşuat anul trecut, el a afirmat că există plângeri penale făcute la DNA de luni de zile, dar că nu ştie ce se întâmplă cu acestea.
Pe de altă parte, el a afirmat că nu ar fi "normal" ca Executivul să închidă Oltchim.
"Nu doar că e o problemă socială fantastică, dar ar fi şi păcat şi din punct de vedere economic", a arătat Ponta, precizând că altă solicitare a FMI, adresată autorităţilor române, vizează identificarea unui investitor.
Restanţele Guvernului
Discuţiile de acum cu partenerii internaţionali au loc în condiţiile în care România nu şi-a respectat angajamentul ca, până la finele anului trecut, cel puţin opt societăţi de stat să aibă în echipele lor de conducere specialişti din mediul privat.
Era vorba, printre altele, despre Electrica, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz şi CFR Călători, informează redactorul RRA, Carmen Valică.
Deocamdată managementul privat a fost concretizat la Tarom şi la CFR Infrastructură, apoi pachetele majoritare de la Transgaz, Complexul Energetic din Oltenia sau Tarom urmau să fie listate pe bursă.
Situaţia este neclară şi în privinţa privatizării CFR Marfă, în cazul căreia este aşteptat un aviz de la CSAT.
Miza rezolvării acestor probleme stă în eficientizarea companiilor de stat a căror activitate este marcată de ani de zile de neplata datoriilor şi de ineficienţă.
Pe lângă consumarea unor resurse importante de la buget, aceste companii nu funcţionează în parametri de concurenţă şi nu sunt productive.
România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI şi Uniunea Europeană în valoare de cinci miliarde de euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.