Decizii sub aşteptări la summitul de la Bruxelles
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Uniunii şi liderii instituţiilor au dezbătut, în cea de-a doua zi, situaţia şi evoluţia economică şi stabilesc forma finală a măsurilor propuse şi discutate joi-noapte.
Articol de Simona Mihăescu, 09 Decembrie 2011, 14:29
UPDATE Consluziile au fost prezentate de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy a spus vineri, după încheierea reuniunii şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles, că bugetele statelor membre ale Uniunii Europene trebuie să fie echilibrate pe excedent.
Ţările din Zona Euro şi alte şase state care nu au adoptat încă moneda unică, inclusiv România, vor încheia un Tratat interguvernamental.
Potrivit corespondnetului nostru la Bruxelles,urmează ca Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania şi Suedia să participe la acest pact după ce îşi vor consulta parlamentele naţionale.
Pactul prevede sancţiuni, care vor intra in vigoare automat când o ţară va depăşi pragul de 3 la sută permis pentru deficitul bugetar.
Noile reguli vor trebui introduse în Constituţia fiecărui stat pentru a deveni obligatorii, iar pe viitor statele membre vor trebui să-şi prezinte mai întâi proiectele de buget la Comisia Europeană, care le va analiza şi va avea dreptul să ceară modificarea lor, dacă va fi cazul.
Potrivit informaţiilor transmise de corespondentul Radio România, liderii europeni şi-au atins doar o parte dintre intenţiile cu care au plecat la drum.
Cât de decisivă este acţiunea, rămâne de văzut. Rămâne de văzut care va fi reacţia pieţelor financiare, cum vor considera ele deciziile care au fost luate aseară de şefii de stat şi guvern.
Un lucru este clar: este mult mai puţin decât şi-au propus. Nu au reuşit acel sperat acord în 27, ci doar un acord în 17+6.
Măsurile imediate decise au fost ca ţările zonei euro să ofere 200 de miliarde de euro FMI prin împrumuturi bilaterale, aşa încât Fondul, la rândul său, să poată împrumuta ţările zonei euro.
S-au vehiculat în ultimele zile cifra de 300 de miliarde de euro pe care i-ar mai avea disponibili FMI - deci, iată, se adaugă alte 200 de miliarde - şi, dacă o ţară de calibrul Italiei ar avea nevoie să fie împrumutată, atunci FMI va fi capabil să-i sară în ajutor.
Alte decizii luate, joi noapte, sunt măsuri pe termen mediu şi lung.
Aceste măsuri sunt cuprinse într-un nou pact fiscal, cu măsuri severe pentru ţările zonei euro.
Este vorba în principal despre înăsprirea regulilor referitoare la deficitul excesiv, adică despre sancţiuni ce vor intra în vigoare automat când o ţară va depăşi pragul de 3% permis pentru deficitul bugetar, 3% din PIB.
Apar noile reguli pentru deficitul bugetar vor trebuie introduse în Constituţia fiecărui stat, pentru a deveni obligatorii, şi nu în ultimul rând pe viitor statele membre vor trebui să-şi prezinte mai întâi proiectele de buget la Comisia Europeană, care le va analiza şi va avea dreptul să ceară modificarea lor, dacă va fi cazul.
Pentru acest pact nu s-a reuşit acel sperat acord al tuturor celor 27 de state membre, aşa cum se dorea, în principal din cauza opoziţiei Marii Britanii, însă înţelegerea s-a reuşit totuşi, aşa cum au făcut presiuni Franţa şi Germania între cele 17 ţări ale zonei euro, cărora li s-au adăugat benevol România, Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia.
Trebuie spus că, pe lângă Marea Britanie, s-a mai opus Ungaria unui tratat la nivelul celor 27, iar Suedia şi Cehia încă nu au avut mandate să accepte aceste propuneri.
Aşadar, patru dintre membrii UE nu au agreat măsurile convenite de majoritate cu privire la o mai strictă reglementare a disciplinei bugetare, cu Marea Britanie principal opozant al unei eventuale modificări a Tratatului Uniunii.