Corina Crețu: România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro
Anul 2018 este unul crucial pentru absorbţia fondurilor europene, iar România riscă să piardă foduri de sute de milioane de euro, a spus Corina Creţu.
Articol de Nicoleta Stoian, 21 Februarie 2018, 07:32
Premierul Viorica Dăncilă a discutat ieri, la Bruxelles, şi cu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
În atenţie: problema absorbţiei întârziate a fondurilor europene.
Este un subiect despre care comisarul Corina Creţu a vorbit şi aseară la RRA, într-un interviu în exclusivitate.
Ea a avertizat încă o dată că autorităţile de la Bucureşti trebuie să grăbească şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor europeni, iar una dintre problemele cele mai grave este la construirea celor trei spitale regionale, proiect cu fonduri europene care se află mult în urma calendarului propus.
Anul 2018 este unul crucial pentru absorţia fondurilor europene, iar România riscă să piardă foduri de sute de milioane de euro, a spus încă o dată comisarul european, care a adăugat că şi autorităţile române sunt conştiente de acest pericol şi au decis să ia noi măsuri.
"Am convenit împreună că este necesară o acţiune conjugată, urgentă, pentru abordarea riscului de absorbţie, pentru că, în primul rând, avem pe Programul Operaţional Regional un risc de pierdere de peste 800 de milioane de euro. Doamna prim-ministru a luat decizia de a institui un grup de lucru pentru a accelera simplificarea procedurilor şi absorbţia fondurilor UE în România şi am decis ca şi eu, în calitate de comisar european, să am un reprezentant al meu", a spus Corina Creţu.
Unul dintre cele mai mari riscuri de pierdere a fondurilor europene este la construcţia celor trei spitale regionale de la Iaşi, Cluj- Napoca şi Craiova, proiect început în urmă cu trei ani, dar care a rămas mult în urma termenelor stabilite, a mai spus în exclusivitate la RRA comisarul Corina Creţu.
"Timpul zboară, aprobarea acestor proiecte s-a făcut în iulie 2015. Până în 2018, lucrurile s-au mişcat foarte greu şi singura certitudine, din păcate, este că Guvernul României împreună cu autorităţile din Iaşi, Cluj, Craiova au stabilit amplasamentele", a susținut Corina Creţu,.
Până luna viitoare ar fi trebuit să fie făcute şi studiile de fezabilitate, însă din cauza întarzierilor, acum a fost convenit un nou calendar cu un prim termen în octombrie, pentru ca lucrările de construcţie să poată fi începute anul viitor.
Dacă nici acest ultim calendar nu va fi respectat, riscul de a pierde finaţarea europeană creşte exponenţial. Statele membre trebuie să respecte o aşa-numită regulă de dezangajare, conform căreia Comisia poate retrage fondurile dacă nu sunt cheltuite timp de trei ani după ce au fost alocate autorităţilor naţionale.
Astfel, dacă lucrările nu sunt finalizate şi plăţile nu au fost efectuate integral în perioada de eligibilitate, adică până în anul 2023, acestea nu mai pot fi rambursate de către Comisie.