Cele trei spitale regionale care vor fi construite din fonduri europene la Cluj, Iaşi şi Craiova au stabilite deja amplasamentele, iar Banca Europeană de Investiţii va întocmi în perioada următoare studiile de vezabilitate.

Comisarul european pentru politică regională, Corin Creţu, a precizat ieri în emisiunea "Probleme la zi" de la RRA că luna aceasta va avea discuţii despre proiect şi cu ministrul sănătăţii.

"Speranţa mea este ca cel mai târziu la începutul anului 2018 cele trei spitale regionale să înceapă construcţia efectivă astfel încât să poată fi cheltuiţi banii până în anul 2020. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că asemenea proiecte de infrastructură nu pot fi construite peste noapte. Deci avem nevoie de cel puţin câţiva ani pentru a realiza aceste spitale la Cluj şi Iaşi şi Craiova", a precizat Corina Creţu.

Pe lângă banii pentru construirea celor trei spitale regionale, mai există fonduri europene pentru modernizarea a încă 280 de unităţi spitaliceşti din România, a mai spus comisarul Corina Creţu.

Ea a făcut un nou apel către autorităţile române să atragă fonduri comunitare, mai ales acum când statele cu economii puternice pledează pentru o reducere a ajutorului oferit ţarilor mai puţin dezvoltate.

România a pierdut în perioda 2007-2013 2 miliarde de euro de la UE, deşi exerciţiul bugetar a fost prelungit cu mai mult de trei ani urmând să se încheie luna aceasta.

Comisarul european a spus însă că s-a reuşit salvarea a peste un miliard de euro prin proiecte retrospective, iar multe proiecte cu întârzieri mari au fost salvate prin procedura de fazare urmând să fie încheiate cu fondurile alocate perioadei 2013-2020.

AUDIO Emisiunea "Probleme la zi" Invitat Comisarul european Corina Creţu. Realizator: Alexandra Andon

Textul integral al interviului acordat de comisarul european Corina Creţu :

Realizator Alexandra Andon:Bună ziua şi bun găsit tuturor la această ediţie specială. Problema se pune cât se poate de serios: cum merge mai departe Uniunea Europeană? La Versailles, liderii Franţei, Germaniei, Spaniei şi Italiei se întâlnesc chiar astăzi. Pregătesc mesajul lor comun despre Europa, probabil cu mai multe viteze, mesaj care va fi pe masa summitului Uniunii Europene din 30 martie, de la Roma. După Brexit şi criza imigraţiei, şocuri majore înregistrate într-un interval scurt de timp de Uniunea Europeană, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat cele cinci scenarii: de la Europa cu mai multe viteze la Europa care vrea mai mult, dar împreună. Ce răspunsuri sunt aşteptate? În plus, există şi varianta ca după 2020 să se schimbe lucrurile şi în ceea ce priveşte bugetul european şi cheltuirea acestor bani? Cum stă România în ce priveşte absorbţia fondurilor europene pentru actualul exerciţiu bugetar? Invitata specială a ediţiei de astăzi este comisarul european pentru politică regională, doamna Corina Creţu.

Corina Creţu: Mulţumesc, mulţumesc pentru invitaţie şi mă bucur să fiu din nou la Radio România Actualităţi!

Realizator:Bine aţi revenit la RRA! Aşadar, de ce a prezentat preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, aceste cinci scenarii? Frământarea noastră, a celor din România, vine de la scenariul Europei cu mai multe cercuri concentrice.

Corina Creţu: Da, în primul rând, ştiţi că pe 25 martie se vor împlini 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, cel care a consfinţit crearea Uniunii Europene. Sigur, la acea dată, fără ţările care erau dincolo de Cortina de Fier, iar summitul de la Roma, care va avea loc în acest an, pentru a celebra cei 60 de ani de pace şi prosperitate în Europa, reprezintă nu doar un moment aniversar, ci va marca dezbaterea privind naşterea unei Uniuni Europene cu 27 de state membre, precum şi un nou capitol în istoria noastră comună. Am avut o serie de dezbateri în Colegiul Comisarilor, preşedintele Juncker a fost susţinut de către noi, în ideea de a nu veni aroganţi şi a prezenta o cale de urmat, mai ales că, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, sunt multe probleme - ca globalizarea, migraţia, terorismul şi populismul, care afectează în mod profund viaţa cotidiană a europenilor, dar, în acelaşi timp, a şi împărţit unele state membre în ceea ce priveşte poziţionarea lor. Şi această divizare, pe mine, una, personal, mă îngrijorează foarte tare, divizare între Est şi Vest. Deci, practic, Comisia, şi prin preşedintele Juncker, a prezentat o serie de opţiuni credibile statelor membre, pentru a consolida pe mai departe unitatea celor 27 de state membre. Este un moment, cred, potrivit, poate cel mai potrivit moment să vorbim despre viitorul Uniunii Europene. Vreau să vă spun că, într-adevăr, sunt lucruri care ne-ar putea îngrijora, ca ţară, din aceste cinci scenarii, dar, pe de altă parte, avantajul este că, pentru prima dată din istoria noastră ca membru al UE, România are posibilitatea să aibă un cuvânt de spus, să-şi facă alianţe, pentru a opta pentru una dintre cele cinci scenarii. Este doar începutul unei dezbateri intense, oneste, despre viitorul nostru şi cred că este momentul pentru a face toate eforturile de a asculta şi vocea cetăţenilor. Ideea e că, sigur, vor urma nişte paşi de urmat în perioada următoare, dumneavoastră aţi vorbit de summitul şefilor de stat, care va fi un moment foarte important, dar ideea Comisiei Europene este aceea de a lansa această dezbatere în toate cele 28 de state membre...

Realizator: 27 deja...

Corina Creţu: 27 state membre, da, pentru că vorbim de UE 27. Am fost în Polonia, săptămâna trecută, în Senatul polonez, îmi propun să vin în România în zilele de 15-16 martie şi pe lângă problemele care ţin de portofoliul meu voi avea câteva dezbateri publice, ceea ce noi numim dialogul cu cetăţenii, pentru a prezenta aceste cinci scenarii. Mai ales mă voi întâlni cu studenţi, pentru că cred că este foarte important. Este vorba de viitorul lor, până la urmă şi într-adevăr nu am crezut că vom trăi acest moment în care să mă gândesc că poate copiii noştri şi nepoţii noştri ar putea avea o viaţă mai proastă decât am avut-o noi.

Realizator: Dar în momentul în care îşi va formula răspunsul, România va trebui să îl argumenteze, să îl susţină în vreun fel. Va fi oare doar o declaraţie de principii sau va avea valoarea unui angajament ferm?

Corina Creţu: Ideea este că vor fi câteva etape, deci aşa cum spuneaţi dumneavoastră, va fi Consiliul European. Comisia Europeană va contribui la aceste discuţii cu o serie de documente de reflecţie cu privire la unele subiecte importante. În primul rând, dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei, aprofundarea uniunii economice şi monetare, valorificarea oportunităţilor globlizării, viitorul apărării Europei şi viitorul finanţelor UE. Aceste materiale de reflecţie vor fi adiţionale acestei Carte Albe şi practic vor lucra pe aceste opţiuni, idei, propuneri privind Europa anului 2025 pentru a lansa o dezbatere, dar fără a prezenta decizii definitive în această etapă, deci această etapă este una doar de abordare, pentru că ştim foarte bine că opinia publică din diferite ţări este divizată în ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi din păcate văd că unele state membre, cele care au constituit nucleul Uniunii Europene la început, au început deja dezbateri între ele. Eu cred că România trebuie să se bată să fie în acest nucleu al Uniunii Europene, pentru că este o ţară care, după zece ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, a avut numai beneficii. Mă îngrijorează, tocmai de aceea nu înţeleg şi mă îngrijorează vocile antieuropene, pentru că România nu este o ţară care să îşi permită luxul ca şi Marea Britanie, de pildă, să se gândească la o altă variantă decât aceea a apartenenţei Uniunii Europene. Există multe critici la adresa Uniunii Europene. Pe de altă parte, unele sunt valide, altele sunt complet neoneste, pentru că management împărţit înseamnă şi responsabilitate împărţită, deci eu nu cred că mai putem merge aşa şi nu cred că se mai pot aştepta miracole de la Uniunea Europeană atunci când acţiunile la nivel naţional nu sunt suficiente. Obiectivul este de a se ajunge până la urmă la un consens, consens de a merge mai departe împreună. Consensul va fi validat sau nu poate de către cetăeni în 2019, dar, sigur, la alegeri, la alegerile europene, este clar că pentru o ţară ca România, de pildă, scenariul 5, cu o mai mare integrare este ideal, pentru că astfel unitatea UE 27 poate fi menţinută, iar statele care doresc o şi mai mare integrare în anumite domenii o pot avea. Din punctul meu de vedere, alte scenarii ar aduce mari dezavantaje pentru o ţară ca România.

Realizator:Ar duce mari dezavantaje. Spre exemplu, ce ar însemna pentru Uniunea Europeană ca cele mai populate ţări ale Uniunii - Germania, Franţa, Spania, Italia, dintre care trei sunt contributori neţi la bugetul european - să opteze pentru o Europă în care cei cu ambiţii mai mari să piaţă face mai mult, adică Europa cu mai multe viteze? Ce ar însemna pentru România să nu ştie să se ralieze unei poziţii comune?

Corina Creţu: În primul rând, există mai multe riscuri îna ecste scenarii. Există riscul înstrăinării unor părţi din societate. Există dificultăţi în a ajunge la un acord asupra domeniilor considerate prioritare. Există, de asemenea, riscul dea se renaţionaliza, ca să spun aşa, unele domenii. Într-adevăr, după cum spuneţi dumneavoastră, s-au câştigat nişte drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor Uniunii Europene care prin această Europă cu două viteze nu ar mai fi garantate neapărat de legislaţia comunitară şi vor depinde de locul în care trăiesc aceşti oameni, ceea ce, după părerea mea, este inadmisibil, deci este foarte clar că pentru noi singura soluţie este de a merge împreună, de a ne face aliaţi, prieteni şi a încerca să arătăm că drepturile cetăţenilor Uniunii Europene din prezent sunt şi garantate de legsilaţia Uniunii Europene şi nu vor fi restrânse în viitor, iar acest lucru doar scenariul 5 îl poate asigura. În mod special mă îngrijorează, v-am spus, eu vin de la Varşovia, unde a avut loc întâlnirea cu cei opt miniştri din statele Vişegrad 4 plus 4. Toţi au fost îngrijoraţi în ceea ce priveşte varianta 4, unde practic politica regională dispare. Sigur, nu cred că ar putea să dispară, pentru că preşedintele Juncker singur a spus că tratatul nu va fi schimbat, deci politica regională este consfinţită prin tratat, dar este clar că atacul asupra politicii de coeziune nu este un secret pentru nimeni, este destul de mare. Ne va fi foarte greu la finalul acestui an, când Comisia va trebui să propună un buget, un nou buget post-2020 către Parlamentul Uniunii Europene, Parlamentul UE şi Consiliu, ne va fi foarte greu să ne batem pentru această politică de coeziune, atâta vreme cât avem multe ţări în care nu există absorbţie, nu avem plăţi făcute pe teren. Deci, în aceste condiţii, după cu spuneaţi, statele net contributoare vor putea întreba 'dar pentru ce mai aveţi nevoie de aceşti bani, dacă nu sunteţi capabili să-i cheltuiţi?', şi mi-e foarte frică de o alianţă a acestor state net contributoare, pentru că aici este într-adevăr o altă divizie între ţările din Est şi Vest privind migraţia, între ţările din Est şi Vest privind sensul acestei politici regionale. Noi ne-am angajat, eu, ca şi comisar european, într-o dezbatere, inclusiv cu ţările net contributoare. M-am bucurat că am avut o întâlnire cu preşedintele Juncker şi cu toţi preşedinţii de regiuni din Franţa. Încercăm să organizăm o întâlnire similară şi la Berlin, pentru că problema noastră în aceste ţări este că sunt atât de descentralizate, noi lucrăm direct cu regiunile şi avem sentimentul câteodată că la nivel naţional liderii politici nu îşi dau seama cât de mult contribuie această politică regională în ţările lor. De pildă, în Germania, practic, pentru prima dată în exerciţiul financiar 2007-2013 ţările din estul european au trecut din categoria celor mai puţin dezvoltate regiuni la categoria regiuni în tranzit, şi asta numai datorită fondurilor europene. În Saxonia, Saxonia-Anhalt, deci tot estul Europei practică...

Realizator: Landurile foste est-germane.

Corina Creţu: Foste socialiste. Deci, practic, toate s-au construit pe fonduri europene, şi de fiecare dată când vin preşedinţi de regiuni din Germania sau din Franţa şi militează pentru menţinerea politicii de coeziune îi îndrum să se ducă şi către guvernul lor să le explice cât înseamnă politica de coeziune. În orice caz, am primit o foaie de poziţie din partea regiunilor germane şi regiunilor franceze, în care foarte clar vorbesc depre o politică reformată, despre necesitatea continuării acestei politici. Mi-aş dori ca şi în România să se lanseze această dezbatere cu preşedintele, preşedinţii de regiuni, şi ca România să aibă o poziţie comună privind viitorul politicii de coeziune după anul 2020, dar eu vă spun că singurul nostru argument, dincolo de aceste luări de poziţie, va fi ceea ce se întâmplă pe teren. Cred că acestea vor fi argumentele principale pentru a menţine politica de coeziune după 2020.

Realizator: Aţi vorbit, doamnă comisar european Corina Creţu, despre întâlnirea de la Visegrád. Trebuie să amintesc aici ascultătorilor noştri că în momentul în care prim-miniştri din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia s-au întâlnit săptămâna trecută foarte repede după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prezentase Carta Albă cu cele cinci scenarii, ei au respins cu toţii Europa cu mai multe viteze, dar au mai făcut ceva, coalizând şi România, Croaţia şi Bulgaria, au cerut, ceea ce spuneţi dumneavoastră, continuarea şi după 2020 a politicii de coeziune a Uniunii Europene, dar România ca ţară, cum stă în privinţa accesării fondurilor pentru politica de coeziune în exerciţiul bugetar 2014-2020?

Corina Creţu: Vreau să spun că în general România, după aderarea la UE, a avut la dispoziţie miliarde de euro şi sigur că noi vrem să îmbunătăţim lucrurile şi de multe ori suntem tentaţi să vorbim doar de neajunsuri, dar totuşi, s-au creat peste 8.000 de locuri de muncă, am avut în exerciţiul financiar anterior sute de şcoli, unităţi spitaliceşti renovate, spitale, cel mai prost capitol este cel al transporturilor, care ne doare, pentru că sunt doar 124 de kilometri de autostradă construiţi pe fonduri europene, dar totuşi sunt 900 de drumuri naţionale. În acest exerciţiu financiar avem peste 23 de milioane din Fondul European de Dezvoltare Regională, fonduri de coeziune, pentru a-i utiliza în domenii strategice, pentru modernizarea societăţii: în transporturi, IMM, competitivitate, cercetare, infrastructura de gestionare a deşeurilor. Nici faptul că s-au înregistrat dificultăţi încă de la început nu mai reprezintă un secret, deci este vorba în primul rând de decalaje istorice, dar pe de altă parte şi de lipsă de expertize, sunt dificultăţi care... sunt lecţii care au fost învăţate, din exerciţiul financiar anterior, dar sunt şi dificultăţi care se menţin în continuare privind capacitatea administrativă limitată, lipsa unei rezerve de proiecte de calitate, barierele legislative, mecanisme insuficiente de implementare a proiectelor, deci din acest punct de vedere cred că înfiinţarea grupului pentru o mai bună implementare, pe care am făcut-o, am realizat-o, a fost prima acţiune pe care am realizat-o când am devenit comisar european, a fost benefică, pentru că, practic, România nu a mai pierdut niciun euro din sumele alocate pentru 2015 şi 2016, sunt, din păcate, lucruri care nu mai pot fi recuperate, există... ştiţi că bugetul pe 2007-2013 se va încheia acum, în martie, lucrăm la închiderea proiectului. Din păcate, există un risc de dezangajare la încheierea perioadei de programare acum, în martie 2017, de două miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013. Am salvat peste un miliard de euro prin proiecte retrospective. Practic, am preluat toate creditele BEI şi BERD pentru autostrăzi care au fost făcute, de pildă Autostrada Soarelui, o parte cu fonduri naţionale, o pare cu fonduri europene, şi o parte cu credite BEI şi BERD, deci din acest punct de vedere vreau să le mulţumesc tuturor guvernelor, guvernului Ponta, Cioloş, cu care am lucrat, pentru faptul că au reuşit să accelereze rata absorbţiei pentru că nu puteam face aceste proiecte retrospective fără munca zecilor de oameni de pe teren, care în primul rând au depistat care sunt aceste proiecte. O altă posibilitate prin care am reuşit să mai salvăm proiecte a fost aceea a fazărilor, pentru că, din păcate...

Realizator:Adică a fost un exerciţiu bugetar 2007-2013 a fost prelungit cu trei ani, după care au mai fost prelungiri şi până în martie 2017, dar lucrurile au durat foarte mult.

Corina Creţu: Iar cele care nu au putut fi realizate cu toate aceste prelungiri de care dvs vorbiţi, având întârzieri masive şi, practic, la sfârşitul perioadei de proclamare riscând să fie considerate neutilizate, nefinalizate şi, practic, autorităţile române să fie nevoite să returneze banii, şi aceasta a fost o muncă imensă de fazare. Vestea bună în aceste fazări este că vor fi încheiate aceste proiecte. Vestea proastă este că bugetul 2014-2020 este deja antamat cu mai mult de peste două miliarde de euro pentru lucrări care ar fi trebuit să fie în mod normal finalizate până în decembrie 2015 şi cel puţin aceasta nu a fost cerinţa neapărat a UE. Autorităţile române au fost cele care s-au angajat prin acordul de parteneriat şi prin programele operaţionale să termine aceste proiecte. Am stat de vorbă cu cei de la DG Regio, i-am rugat să facă acest efort suplimentar şi le mulţumesc, pentru că dacă nu făceam această fazare, pentru România ar fi fost o catastrofă economică, deci prin deturnarea banilor, practic, să vă dau un exemplu. Aproape toate companiile de apă din judeţe ar fi intrat în faliment, pentru că infrastructura de apă şi apă uzată, proiectele de reabilitare şi modernizare a sistemelor de apă şi canalizare ar fi fost considerate nefinalizate, unele sunt în stadiul de...

Realizator: Şi în aceste condiţii, ar fi trebuit restituiţi şi banii deja primiţi.

Corina Creţu: Da, întreaga lucrare ar fi fost considerată neutilizată şi practic ar fi fost, aşa sunt regulamentele, se returnau toţi banii, deci din acest punct de vedere, cred că este necesar ca oamenii să înţeleagă că atât eu, ca şi comisar european, cât şi Comisia Europeană a făcut tot ce a stat în putinţă pentru a salva aceste lucrări care reprezintă lucruri foarte importante pentru cetăţenii români, vorbeam de apă şi canalizare, este o reţea nemodernizată, neîmbunătăţită tocmai am văzut un reportaj legat de doi bebeluşi care se zbat între viaţă şi moarte din cauza apei nepotabile, deci toate aceste lucrări care sunt în toate judeţele ţării vor conduce, până la urmă la posibilitatea ca oamenii să aibă apă potabilă, să aibă reţele de canalizare mult mai bune şi cred că este foarte important că am făcut această fazare. De asemenea, infrastructura de transport a fost foarte mult întârziată, ultima decizie pe care am luat-o a fost continuare lucrărilor pentru construcţia autostrăzii Lugoj-Deva care face parte din reţeaua de transport Paneuropeană care la fel nu s-ar fi încheiat la timp. Deci pe câteva laturi proiectele sunt finalizate, unele de la 50%, altele la 70%, deci mai trebuie continuate. Am multe exemple de proiecte fazate, dar care aşa cum spuneam, grevează asupra bugetului la dispoziţia României 2014-2020. Inclusiv proiectele retrospective, am văzut chiar doamna Răducu, cea care a fost ministru în guvernul Cioloş spunea că aceste proiecte retrospective, practic faptul că am preluat la Comisia Europeană fondurile, creditele BE şi BERD au adus la bugetul naţional 5% din PIB, deci practic am preluat toate creditele legate de Timioşoara - Arad, Bucureşti - Constanţa, inclusiv calea ferată Bucureşti - Constanţa, inclusiv consolidarea celor două poduri Borcea şi Cernavodă, există programe foarte importante şi legate de internet, deci din acest punct de vedere am intenţia de a discuta, am discutat deja cu premierul Grindeanu la Bruxelles despre toate acese întârzieri. Dânşii au un program de guvernare foarte ambiţios, eu sper că având această majoritate legitimă în Parlamentul României, se va putea mobiliza pentru a recupera toate aceste întârzieri şi pentru a face ceea ce şi-au propus, această cifră de 5,2 miliarde de euro până la sfârşitul anului este foarte ambiţioasă, având în vedere faptul că noi deocamdată nu avem încă, Comisia Europeană nu a fost notificată privind înfiinţarea acestor instituţii de management şi control.

Realizator: Autorităţile de management avem două şi acelea se referă la proiecte trilaterale cu Rusia...

Corina Creţu: Mie mi se pare că este şi o confuzie în România pentru că am văzut unele articole în care se spunea Comisia nu certifică aceste instituţii. Nu noi trebuie să certificăm, ci Curtea de audit, Curtea de Conturi din România trebuie să transmită Uniunii Europene o hârtie prin care certifică că aceste instituţii sunt capabile, aceste autorităţi de management şi control sunt capabile să gestioneze cele 23 de miliarde puse la dispoziţia României, dar ceea ce vreau să spun este că nu numai acesta este un indicator, pe mine ce mă îngrijorează în România este rata mică de contractare. Avem cazul Irlandei care încă nu a certificat, pentru că într-adevăr avem nişte condiţionalităţi, procesul de realizare a acestor instituţii este mai greoi, dar nu are aceste instituţii, dar a contractat 80% din suma pe care o are la dispoziţie în 2014-2020, deci ne aşteptăm ca în momentul de faţă...

Realizator:Iar în România?

Corina Creţu: Rata de contractare este undeva la 5% din cele 23 de miliarde.Deci eu am văzut că se tot...sigur, e foarte important că se lansează call-uri şi...dar din punctul meu de vedere cred că cel mai important este să avem ca indicatori, în primul rând să avem o previziune realistă, în al doilea rând...

Realizator: O previziune realistă pentru...?

Corina Creţu: Pentru cheltuirea acestor bani. Pe fiecare lună. Deci avem nevoie de o disciplină în sistemul de raportare în privinţa cheltuielilor exprimate, astfel încât noi la CE să putem monitorza progresele în funcţie de ceea ce autorităţile îşi propun. Deci nu cred că are nici un rost să ne îmbătăm cu apă rece. Indicatorii principali sun rata contractărilor şi pe de altă parte cât se plăteşte pe teren beneficiarilor, pentru că astfel vom şti cât va trebui, vom fi siguri că vom avea facturi de plătit şi dacă noi nu începem să cheltuim până la sfârşitul anului, v-am spus, la sfârşitul anului comisia va trebui să ofere un nou buget către CE, post 2020...

Realizator: Iar acest buget, dnă comisar european Corina Creţu, se va cristaliza, va avea ca premise felul în care ţările membre au reuşit să cheltuiască banii din bugetul 2014 - 2020?

Corina Creţu: Este unul dintre indicatori. Deci pe de o parte avem nişte provocări imense, legate de migraţie, securitate, internă, externă, Brexitul va duce automat la o scădere a bugetului 2020 - 2027, este evident. Ceea ce am încercat în discuţiile pe care le-am avut cu dl Barnier, care este negociator şef, este ca în cadrul pachetului de negociere a ieşirii Marii Britanii, această obligaţie a Marii Britanii de a plăti angajamentele pe care şi le-a luat - pentru că odată ce a votat în Consiliu bugetul pentru 2014 - 2020, odată ce a votat în Consiliou alocaţiile pentru fiecare stat membru - eu cred că Marea Britanie este obligată să îşi plătească contribuţile până în anul 2020, indiferent de ieşirea sau nu din UE. Pentru că altfel ne va pune...cel puţine pe mine ca şi comisar mă va pune într-o situaţie foarte dificilă în 2019, de pildă, când aproape toate lucrările vor fi gata şi CE nu va avea suficienţi...Dacă ei vor refuza să contribuie la bugetul UE nu vom putea plăti pe teren în celelalte 27de state membre. Deci mesajul meu către autorităţile britanice a fost foarte clar: neplătindu-şi angajamentele, Marea Brtanie nu va lovi în birocraţii de la Bruxelles, va lovi în regiunile cel mai puţin dezvoltate. Deci pe lângă aceste constrângeri pe care le avem, privind viitorul buget, într-adevăr ceea ce se va cheltui pe teren...Suntem la jumătatea perioadei de programare 2014 - 2020. Tocmai de aceea există această frustrare din partea statelor net contributoare care nu găsesc suficiente resurse financiare pentru alte priorităţi, care nu văd solidaritate din partea statelor estice şi într-adevăr această divizune, v-am spus, mă îngrijorează. Pe de altă parte, sigur că noi la CE lucrăm pentru a vedea cum s-ar putea îmbunătăţi baza de lărgire a veniturilor către UE. Dl Monti, care a fost prim ministru al Italiei, are un raport, lucrează la un raport prin care să poată...prin care UE să îşi poată lărgi baza de venituri, dar faptul că unele ţări, în primul rând Germania a spus că nu este dispusă să umple acest gol lăsat de Marea Britanie prin mărirea contribuţiilor statelor membre la bugetul UE, acest lucru ne arată clar că bugetul va fi mai mic, toate aceste lucruri puse la un loc.

Realizator: Mai ales că Germania, iată, se gândeşte în momentul de faţă la o Europă cu mai multe viteze, împreună cu Franţa, s-au alăturat...se alătură Italia şi Spania.

Corina Creţu: Eu nu prea înţeleg această, cum să spun, faptul că ne-am aprins atât de mari, pentru că practic Europa cu două viteze există. Există şi la ora actuală faptul că sunt ţări care sunt în euro şi ţări care nu sunt în euro, faptul că avem Spaţiul Schengen şi alte state nu fac parte din Spaţiul Schengen. Asta arată de la început că sunt două, nu ştiu dacă first şi second class, dar în orice caz sunt state membre pe picioare diferite.Asta arată de la început că sunt două, nu ştiu dacă first şi second class, dar în orice caz sunt state membre pe picioare diferite, dar cred că este foarte importat să vedem în continuare cum vor urma...

Realizator:Ce ar trebui să se întâmple în România? Aşadar au trecut 2014, 2015, 2016, a început 2017, ce ar trebui să se întâmple în România în următoarele luni, în aşa fel încât să se salveze ce se mai poate salva din accesarea fondurilor europene pe bugetul 2014-2020 câtă vreme este clar că şanse cum sunt plata de către Uniunea Europeană a unor proiecte deja făcute, cum e Autostrada Bucureşti - Constanţa nu vor mai apărea asemenea şanse?

Corina Creţu: Eu într-adevăr am avut o discuţie cu domnul prim ministru Grindeanu la Bruxelles şi i-am explicat şi dânsului că poate este ultima şansă istorică de a avea o asemenea concentrare de fonduri, faptul că avem un viceprim-ministru care a fost ministrul dezvoltării, doamna Sevil Shaiddeh, mie îmi dă încredere că va avea posibilitatea să accelereze implementarea, am vorbit şi cu doamna ministru Rovana Plumb pe care am văzut-o foarte ambiţioasă în realizarea programului de guvernare, vom avea discuţii, aşa cum spuneam, în prima vizită oficială din acest an, 15-16, care se va dori o vizită prin care voi îmbina nevoia de a discuta cu miniştri, inclusiv cu ministrul sănătăţii, poate şi cu ministru transporturilor, în orice caz cu primul ministru pe toate domeniile, avem şi acest domeniu al mediului unde România este deja dată în judecată la CEDO pentru faptul că nu depozitează potrivit regulamentelor europene deşeurile, acesta este cred că cel mai grav lucru, prioritatea noastră este, eu sunt aici, sunt gata să ajut, dacă mi se solicită voi fi la dispoziţia guvernului României, în fiecare minut, cu experţi, cu asistenţă tehnică, iar în ceea ce priveşte România şi aceste scenarii, eu cred că România alături de celelalte state membre are această oportunitate de care vorbeam la început de a fi implicată pentru prima dată în istoria ei de stat membru în acest proces al reformării, UE care cred că ar trebui lansată o amplă dezbatere naţională şî cred că este de salutat angajamentul României pentru că s-au luat o serie de poziţii după discursul preşedintelui Juncker - salut acest angajament al României de a fi un partener activ în nucleul de bază al Uniunii Europene prezente şi viitoare. Aşa cum vă spuneam, în calitatea mea de comisar european voi participa la dezbaterea publică pe această temă, în toate statele membre pentru că sunt comisar european care vine din România dar sunt responsabil pentru toate cele 27 de state membre. Voi participa inclusiv în România cu membrii Parlamentului naţional, cu reprezentanţii executivului, cu societatea civilă şi mai ales cu cetăţenii astfel încât vocea românilor să fie auzită şi împreună eu sper să reuşim să construim un viitor comun mai bun pentru cetăţenii noştri.

Realizator: Spuneaţi că în cursul vizitei oficiale pe care o veţi face la jumătatea lunii martie în România vă veti întâlni inclusiv cu ministrul sănătăţii spre exemplu, de ce e încă incertă soarta celor trei spitale regionale care pot fi finanţate cu fonduri europene sau sunt şi alte motive?

Corina Creţu: Din acest punct de vedere, am o veste bună, în sensul că pe vremea guvernului Cioloş am reuşit în sfârşit după multe dezbateri la nivel local de fapt au fost să se stabilească amplasamentele, iar guvernul a încheiat cu Banca Europeană de Investiţii contractul pentru studiile de fezabilitate. Avem această garanţie că Banca Europeană de Investiţii va face studii de calitate, speranţa mea este ca cel mai târziu la începutul anului 2018 cele 3 spitale regionale să înceapă construcţia efectivă, astfel încât să poată fi cheltuiţi banii până în anul 2020, dumneavoastră ştiţi foarte bine că asemenea proiecte de infrastructură nu pot fi construite peste noapte, deci avem nevoie de cel puţin câţiva ani pentru a realiza aceste spitale la Cluj, Iaşi şi Craiova. Mă voi întâlni cu ministrul sănătăţii pentru că mai sunt o serie de condiţionalităţi exacte în domeniul sănătăţii, pe lângă banii pentru cele trei spitale regionale, mai există bani pentru modernizarea a 280 de unităţi spitaliceşti şi din acest punct de vedere îmi doresc să avem proiecte de calitate, proiecte concrete, astfel încât să poată fi finanţate cât mai repede. Am vizitat, de pildă, câteva spitale, o aripă de la Institutul Parhon, anul trecut de asemenea spitalul din Bistriţa, un spital din Iaşi care au fost renovate pe bani europeni şi cetăţenii văd efectiv cum schimbă acest lucru viaţa.

Realizator:Rezultatele cheltuirii fondurilor europene. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la Radio România Actualităţi. Vă aştept să discutăm când mai veniţi în România şi despre calitatea proiectelor care sunt trimise din România către Comisia Europeană. Punem punct ediţiei noastre.

Transcrierea textului Agenţia de presă RADOR