UPDATE Congresul UDMR a adoptat o rezoluţie cu privire la propunerile organizaţiei pentru modificarea Constituţiei României, recomandând, din nou, radierea conceptului statului naţional din articolul 1 din Constituţie.

Rezoluţie UDMR privind radierea conceptului de stat naţional din Constituţie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a spus la congresul Uniunii că formaţiunea pe care o reprezintă vrea ca, pe lângă ştergerea sintagmei de stat naţional din noua Constituţie, legea fundamentală să recunoască minorităţile naţionale ca parte integrantă a statului şi să ofere posibilitatea acordării de autonomii.

Liderul Uniunii a vorbit despre recunoaşterea limbilor minorităţilor care limbi oficiale regionale, subliniind că UDMR nu mai doreşte să dea explicaţii pentru imnul sau steagul secuiesc, ci vrea ca drepturile minorităţilor să fie garantate de Constituţie.

Preşedintele UDMR a mai vorbit de dorinţa maghiarilor de obţinere a autonomiei, subliniind că Uniunea trebuie să creeze cadrul juridic pentru aceasta.

"Este un deziderat vechi, de 23-24 de ani şi nu este o noutate, dar noi trebuie să fim conştienţi că, doar printr-un dialog şi convingerea majorităţii putem ajunge la soluţii comune, fiindcă nimeni nu va impune prin forţă, nu va aduce ca un cadou nouă nici autonomia culturală, nici autonomia teritorială, nici autonomia locală. Deci, noi trebuie să spunem de fiecare dată că nu vrem rău nimănui, nici românilor, nici României",a spus Kelemen.

Autonomia, laitmotivul Congresului

Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat că Uniunea va înainta Parlamentului un statut de autonomie pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

El a precizat că secuimea vrea să devină o regiune de sine stătătoare, limba maghiară să devină o limbă oficială în regiune, iar la Miercurea Ciuc 85% dintre poliţişti şi jandarmi să fie de etnie maghiară, deoarece prin intermediul acestor instituţii sunt aduşi oameni care nu cunosc limba şi cultura maghiarilor pentru schimbarea raportului etnic.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, preşedinte al Partidului Popular Creştin din Ungaria, a declarat la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, că, dacă alte comunităţi din UE au autonomie teritorială, şi maghiarii din România o pot avea, pentru că "nu sunt mai prejos".

Semjen Zsolt a mai spus că dacă maghiarii vor accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa, iar ei nu, atunci sunt consideraţi "cetăţeni de rangul doi" şi îşi merită soarta.

Un Congres, patru imnuri

La Miercurea Ciuc se desfăşoară lucrările celui de-al 11-lea Congres al UDMR, pe agenda căruia figurează modificarea statutului formaţiunii, dar şi stabilirea principalelor platforme ideologice pentru următoarea perioadă.

Congresul UDMR a început cu intonarea imnului maghiarilor de pretutindeni, care este şi imnul de stat al Ungariei, cu intonarea imnurilor secuiesc, al României şi cel al UE.

Înaintea congesului, vicepreşedintele Uniunii, Borbely Laszlo, a făcut un apel la unitatea maghiarilor.

"Trebuie să avem un mesaj de solidaritate a comjunităţii maghiare, suntem o organizaţie recunoscută ca organizaţie legitimă a minorităţii maghiare şi suntem după două alegeri, când au apărut două partide în sânul comunităţii maghiare, dar am demonstrat că avem circa 90% din voturile maghiarilor", a spus Laszlo Borbely.

Autonomia, "singurul ţel"

Congresul a continuat cu discursul lui Raduly Robert, primarul municipiului Miercurea Ciuc, care a cerut autonomie culturală pentru maghiarii de pretutindeni şi autonomie teritorială pentru ţinutul secuiesc.

"A venit momentul ca România, în final, să soluţioneze situaţia secuimii, aşa încât să ne liniştim şi noi. (...) Trebuie să ne reîntoarcem la declaraţia de la Alba Iulia. Autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie. În spiritul de la Alba Iulia, asigurarea autonomiei este o soluţie de onoare. Noi vrem autonomie culturală şi autonomie teritorială. Nu sau autonomie teritorială, ci şi autonomie teritorială. Autonomie culturală pentru toţi maghiarii din Transilvania, autonomie teritorială pentru secuime", a declarat, potrivit traducerii oficiale, Raduly Robert, în aplauzele delegaţilor prezenţi la congres.

Ponta şi Antonescu, mesaje de susţinere pentru UDMR

Atât liderii Puterii, cât şi cei ai Opoziţiei au adresat mesaje delegaţilor la Congres.

Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu le-a spus delegaţilor că viitoarele modificări ale Constituţiei trebuie să întărească rolul Parlamentului şi a cerut UDMR să fie un partener pentru reforma procesului de justiţie.

Crin Antonescu a mai arătat că procesul regionalizării este încă un pas spre europenizare

"Regionalizarea nu va însemna feudalizarea României, regionalizarea trebuie să însemne posibilitatea de descentralizare reală şi posibilitatea ca energiile acestei comunităţi din România, cu toate identităţile ei, cu toate aspiraţiile ei să poată fi descătuşată", a spus Antonescu.

La rândul său, liderul UDMR Kelemen Hunor a subliniat că acele trei judeţe cu populaţie preponderent maghiară să continue să fie parte a României.

"Harghita, Covasna, Mureş sunt în mijlocul ţării. Nimeni nu a încercat şi nu va încerca să care aceste judeţe din România", a spus Kelemen Hunor.

În faţa Congresului UDMR a luat cuvântul şi premierul Victor Ponta, care a spus că principalul adversar al comunităţii maghiare, ca şi al românilor, în general, este lipsa perspectivei de dezvoltare economică şi că, oricâtă autonomie ar avea această regiune, cel mai important este ca tinerii de aici să aibă locuri de muncă.

Mesajul Opoziţiei: UDMR nu a trădat pe nimeni

Atât preşedintele PDL, Vasile Blaga cât şi cel al Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu au spus că UDMR a fost un partener loial, care nu a trădat pe nimeni.

"Se negociază foarte greu, dar, când lucrurile sunt clare, UDMR a fost partener loial, care niciodată nu a trădat pe nimeni care i-a fost alături", a spus Blaga, declaraţia sa fiind aplaudată de participanţii la Congresul UDMR.

Liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a spus, la Congresul UDMR, că le datorează mulţumiri reprezentanţilor Uniunii, întrucât "UDMR nu a votat moţiunea de cenzură şi nu a trădat pentru că a înţeles mai bine decât alţii ce înseamnă interesul naţional".

UDMR, solidară cu primarii maghiari "hărţuiţi"

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat sâmbătă că Uniunea este solidară cu Borboly Csaba, Zsolt Nagy sau Attila Marko, punctând că speră să se afle adevărul în aceste cazuri.

'La fel de importantă este şi solidaritatea din cadrul Uniunii noastre. Aici stă Borboly Csaba, care în ultimii ani a arătat foarte multe rezultate, care nu a fost un simplu conducător de judeţ, ci este şi un om care construieşte comunitatea. Noi suntem solidari cu noi. Uniunea este solidară cu Csaba. Trebuie să-l menţionez şi pe Zsolt Nagy, a cărui carieră politică a fost frântă cu acuzaţii nefondate. Suntem solidari cu Zsolt", a declarat Kelemen, la cel de-al XI-lea Congres al UDMR, desfăşurat la Miercurea Ciuc.

În context, el a vorbit şi despre Attila Marko, despre care spune că şi-a făcut treaba 'cinstit şi onest' în ceea ce priveşte retrocedarea bunurilor bisericeşti.

El a amintit de existenţa unor primari sau a unor directori de şcoală, care au fost "hărţuiţi" pentru că au folosit simbolurile comunităţii maghiare sau steagul secuiesc.

UDMR şi-a modificat statutul. Apare organizaţia de femei

Participanţii la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc au aprobat modificarea Statutului Uniunii, astfel încât să se permită înfiinţarea, în premieră pentru formaţiune, a organizaţiei de femei, alegerile pentru aceasta urmând să aibă loc până la sfârşitul lunii septembrie.

Secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat, sâmbătă, că prin organizaţia de femei se creează o platformă prin care femeile au o posibilitate mai ridicată de a intra în politică.

Potrivit acestuia, o altă modificare a Statutului limitează numărul platformelor politice din interiorul UDMR la cinci, faţă de nouă câte sunt în prezent, acestea fiind democrat-creştină, social-democrată, liberală, agrară şi, în premieră, platforma verzilor.

O altă modificare a Statutului prevede reducerea de la 18 la 9 a numărului membrilor Preşedinţiei UDMR, astfel încât această structură devine una mai flexibilă şi capabilă să ia decizii de la o oră la alta.

Fostul senator Eckstein Kovacs Peter a criticat modificarea Statutului şi a spus că documentul duce la "centralizare".