Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Cine sunt cei nouă judecători ai CCR?

Curtea Constituţională a României este alcătuită din nouă judecători care au un mandat de nouă ani şi care sunt desemnaţi prin vot de partidele politice şi de preşedintele României.

Articol de Simona Mihăescu, 21 August 2012, 10:55

Mandatul judecătorilor de la Curtea Constituţională este de nouă ani, fără posibilitatea de a fi reînnoit sau prelungit.

Curtea este constituită din jurişti desemnaţi prin vot de Senat, de Camera Deputaţilor şi de preşedintele în funcţie al României, câte trei propuneri din partea celor trei instituţii.

Augustin Zegrean, (58 de ani) preşedintele Curţii Constituţionale

Fost senator de Bistriţa-Năsăsud, din partea FSN, între 1990-1992, iar mai apoi în 2004 a fost ales deputat pe listele Partidului Democrat. Din 13 iulie 2007, la propunerea preşedintelui Traian Băsescu a fost numit judecător.
Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa - Năsăud, specializat în drept civil şi comercial.

Mircea Ştefan Minea (62 de ani)

Este judecătorul numit de PDL.

A fost subiectul unui întreg scandal. A fost numit judecător, în 2010, într-o sedinţă maraton cu scântei, la Camera Deputaţilor, în care opoziţia de atunci , PNL şi PSD au contestat votul care s-a dat mult după miezul nopţii. PSL şi PNL au şi părăsit sala, la acel moment, în semn de protest.
El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.

Iulia Antoanella Motoc (44 ani)

A fost numită judecator în 2010 de către Senat, la propunerea PDL.

Vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică, necesară pentru a accede la Curte, este la limită în cazul ei, care a activat ca judecător pentru o perioadă de doar 5 ani, între 1990 şi 1995, la Judecătoria Sectorului 3.
Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

Petre Lăzăroiu, (59 de ani) este singurul judecător cu două mandate.

A fost numit judecător de către preşedintele României Traian Băsescu în 2008 pentru o diferenţa de mandat, după decesul lui Petre Ninosu.

În 7 iunie 2010, Lăzăroiu a fost reconfirmat în funcţie de Traian Băsescu.
Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul Consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.

Aspazia Cojocaru (65 de ani)

A fost numită judecător de către Camera Deputaţilor în 2004 la propunerea PSD.

Potrivit Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii i-a dat Aspasiei Cojocaru, în 26 aprilie 2007, un verdict de colaborare cu Securitatea.
A absolvit Facultatea de drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, profesor universitar - Facultatea de drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.

Acsinte Gaspar (74 de ani)

A fost numit judecător la Curtea Constituţională în 2004 de către preşedintele, de atunci, Ion Iliescu.

Între 1996 şi 2000, precum şi între 2000 şi 2004, el a deţinut funcţia de deputat de Vâlcea pe listele partidului PDSR. Gaspar a fost numit şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Adrian Năstase.
Puskas Valentin-Zoltan a fost numit judecător de către Senat în 2007, la propunerea UDMR. El a fost ales senator de Covasna în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004 din partea UDMR. Între 2001 şi 2004 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Senatului.

Ion Predescu (84 de ani)

A fost numit judecător de Senat din partea PSD în 2004.

Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996), preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).

Tudorel Toader (52 de ani)

A fost numit de către Camera Deputaţilor în 2006, la propunerea PNL.

Iniţial numirea a fost pentru o diferenţă de mandat, care a expirat în iulie 2007. Ulterior, Toader a fost numit judecator CCR tot de Camera Deputatilor pentru un mandat de 9 ani.
A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al Facultăţii de drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".

Valentin Zoltan Puskas (63 de ani)

Reprezentantul UDMR, a fost numit de Senat, în 2007, pentru un mandat de 9 ani.

Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000; 2002-2003; 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, 1999-2000; membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, 1996-1998; membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, 2001-2007.

Validarea sau invalidarea cu majoritate de două treimi

Validarea sau invalidarea referendumului depinde de voturile a şase judecători ai Curţii Constituţionale, întrucât plenul CCR decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii rezultatului consultării directe a cetăţenilor.

Curtea Constituţională a fost deseori acuzată că ar face jocuri politice, însă politicul s-a supus deciziilor sale.



Pregătirile pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale intră în linie dreaptă
Știri 19 Noiembrie 2024, 16:24

Pregătirile pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale intră în linie dreaptă

În premieră pentru România, se va putea urmări în timp real centralizarea voturilor, iar rezultatele finale vor fi cunoscute...

Pregătirile pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale intră în linie dreaptă
Mark Rutte: România aduce o întărire a flancului estic
Știri 18 Noiembrie 2024, 22:19

Mark Rutte: România aduce o întărire a flancului estic

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a primit la sediul de la Bruxelles pe premierul Marcel Ciolacu.

Mark Rutte: România aduce o întărire a flancului estic
Întâlnire Marcel Ciolacu -  Mark Rutte
Știri 18 Noiembrie 2024, 11:58

Întâlnire Marcel Ciolacu - Mark Rutte

Securitatea României, securitatea la Marea Neagră, întărirea flancului estic, războiul din Ucraina sunt doar câteva dintre...

Întâlnire Marcel Ciolacu - Mark Rutte
Proiectul noului Cod Silvic intră la vot în Camera Deputaților
Știri 18 Noiembrie 2024, 11:51

Proiectul noului Cod Silvic intră la vot în Camera Deputaților

Noul Cod Silvic va descuraja furtul de masă lemnoasă şi va încuraja crearea centurilor verzi în jurul oraşelor, potrivit unor...

Proiectul noului Cod Silvic intră la vot în Camera Deputaților
Preşedintele Klaus Iohan, vizită oficială în Germania
Știri 15 Noiembrie 2024, 09:03

Preşedintele Klaus Iohan, vizită oficială în Germania

Şeful statului român va avea convorbiri şi cu cancelarul federal, Olaf Scholz, şi cu preşedintele Bundestagului.

Preşedintele Klaus Iohan, vizită oficială în Germania
Salariul minim pe economie va creşte la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025
Știri 15 Noiembrie 2024, 08:59

Salariul minim pe economie va creşte la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025

Potrivit oficialilor, prin această decizie, România se alătură trendului european de susţinere a creşterii veniturilor pentru...

Salariul minim pe economie va creşte la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025
România în anul electoral 2024. Românii din străinătate vor putea vota în 950 de secții
Știri 12 Noiembrie 2024, 15:19

România în anul electoral 2024. Românii din străinătate vor putea vota în 950 de secții

Românii din străinătate vor putea vota în 950 de secții la alegerile prezidențiale și parlamentare, cel mai mare număr de...

România în anul electoral 2024. Românii din străinătate vor putea vota în 950 de secții
BEC va totaliza numărul de voturi exprimate la refendumul din București
Știri 12 Noiembrie 2024, 15:16

BEC va totaliza numărul de voturi exprimate la refendumul din București

BEC a luat mai multe măsuri pentru organizarea și desfășurarea consultărilor locale convocate la aceeași dată cu un scrutin...

BEC va totaliza numărul de voturi exprimate la refendumul din București