Băsescu: Românii au plătit prețul austerității, e rândul politicienilor
Președintele Traian Băsescu avertizează că dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată.
Articol de Angela Bârgoan, 29 Ianuarie 2012, 15:33
Șeful statului a explicat, duminică, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, că evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere o posibilă recesiune în zona euro.
Trebuie să avem banii de pensii şi salarii oricând la dispoziţie
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România îşi va asigura resursele şi de la Banca Mondială, şi de la Uniunea Europeană, de oriunde, "dacă lucrurile vor derapa în zona euro", ceea ce ar aduce România în dificultate
"Luăm în calcul utilizarea oricăror bani, pe care eventual nu i-am găsit pe piaţă sau în buget, dacă lucrurile vor derapa în zona euro. Deci, noi ne asigurăm resurse, ştiţi că avem la dispoziţie 3,5 miliarde de euro de la Fond, din care nu am tras niciun euro, deşi puteam să tragem mai bine de un miliard de euro până acum. Ne vom asigura resurse şi de la Banca Mondială, şi de la UE, de oriunde, pentru situaţia în care România ar avea nevoie dacă, spre exemplu, se prăbuşesc exporturile. Românului nu-i vom putea spune că nu-i dăm salariul pentru că nu vom putea să exportăm în Germania. Va trebui să avem banii de pensii şi salarii, de funcţionarea statului, oricând la dispoziţie”, a susținut preşedintele României.
Traian Băsescu susține că, având în vedere situaţia economică a Uniunii Europene, este imperativ necesar să fie abordată la nivel politic şi problematica legată de creşterea economică.
Potrivit șefului statului, România vizează obiective precum stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii şi reglementări pe piaţa forţei de muncă.
”Vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale UE, deci iată două obiective de interes major din punctul nostru de vedere: libera ciculaţie a forţei de muncă nu poate fi desprinsă de libera circulaţie a capitalului, spre exemplu. Nu în ultimul rând aş spune că, dacă vrem să vorbim despre soluţii de creştere economică în UE, şi aici nu ştiu dacă va fi un subiect foarte uşor de digerat, dar noi vom ridica problema delocalizării industriilor din UE către Asia”, a declarat președintele Băsescu.
Plan politic de acţiune pentru stimularea creşterii economice
Șeful statului a anunțat că în cadrul Consiliul European informal ce va avea loc, luni, la Bruxelles va fi luată în discuție convenirea unui plan politic de acţiune pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, în special în rândul tinerilor.
Șeful statului a răspuns ziariștilor că, în cazul în care va fi întrebat la Bruxelles despre protestele din România, va spune că acestea sunt unele firești.
”Le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de măsurile luate de România, că românii au plătit costul austerităţii, rămâne să-l mai plătească şi politicienii”, a afirmat Traian Băsescu.
Un al doilea obiectiv al acestui consiliu informal este legat de formulările definitive în ceea ce priveşte acordul statelor membre cu privire la Tratatul vizând stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în uniunea economică şi monetară.
”Ce obiective avem noi, însă, în întâlnirea de mâine? Să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro. Deci, acele state care adoptă Tratatul trebuie, în opinia noastră, să participe la summit-urile Zonei Euro, nu numai pentru că au semnat Tratatul, dar orice se întâmplă în politicile economice din Zona Euro afectează consistent şi o ţară ca România”, a explicat șeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va avea o întâlnire, luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
România vrea să treacă, din 2013, la o reducere considerabilă a efectivelor din Afganistan
Sistemul de apărare antirachetă, pregătirea Summit-ului NATO, care va avea loc în acest an la Chicago, conceptul de smart defense şi procesul de tranziţie din Afganistan se află printre subiectele ce vor fi discutate cu oficialul NATO, după cum a precizat șeful statului, într-o declaraţie susţinută duminică, la Palatul Cotroceni.
”Obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu, de asemenea, ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect”, a precizat președintele României.
Președintele a anuțat că România are în vedere ca începând cu 2013 să treacă la o reducere considerabilă a efectivelor cu care este angajată în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le are, dar şi ale transferului de responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români.
”România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan”, a precizat șeful statului.
Șeful statului a mai spus că vrea să propună, în cadrul discuțiilor cu oficialul NATO, o altă abordare a conceptului ”Smart Defence” pentru a degreva state precum România de o serie de cheltuieli.
”România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave, înainte de intrarea în NATO. În conceptul de "Smart Defence" putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat, a explicat președintele.