► Astăzi o să pornim de la câteva formulări ale mele, care mi-au adus multe critici şi pe care, după câţiva ani aş vrea să le explic.

►Vă aduceţi aminte de expresia cu România: "nava în furtună, o să o pun la cheu liniştit", de "omul gras care era statul şi care stătea în spatale unuia slab şi firav", cei care produceau în economie, cum vă aduceţi aminte data de 5 mai 2010, aş putea spune cea mai grea zi din viaţa mea ca preşedinte, când am anunţat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macro.

►Acest anunţ în mare parte s-a realizat, unele din cele anunţate nu au putut fi implementate în urma deciziilor CCR, dar au fost compensate.

►Este vorba de momentul de criza 2010, când România era într-o situaţie extrem de dificilă, aproape că nu ne mai puteam împrumuta pe pieţele internaţionale, pentru a ne acoperi cheltuielile de funcţionare ale statului şi obligaţiile sociale, pensii şi ajutoare sociale, dobânzile la care ne împrumutam erau extrem de ridicate, mult peste 8-9%, la credite pe termen scurt.

►De asemenea, UE era în criză, intrase în criza datoriilor, acoperirea deficitului bugetar uriaş era o obligaţie pe care o aveam, aveam foarte multe credite pe termen scurt, care trebuiau plătite la 6, 9, 12 luni şi aveam probleme uriaşe şi de cost şi de credibilitate pentru a ne putea împrumuta pe pieţe.

►România era în situaţia în care trecea printr-o reducere bruscă a investiţiilor străine şi remiterile românilor care lucrau în afara ţării se reduseseră aproape la jumătate. Şomajul era 7,3%.

►Toate cifrele utilizate în această declaraţie de presă sunt cifre Eurostat.

►Veneam după 2008 cu creştere de 7,3% şi cu un deficit de 5,7%.

Băsescu: Măsurile din 2010 deveniseră inevitabile

►Poate acum aveţi explicaţia deselor mele confruntări din 2007 - 2008 cu Guvernul în funcţie. Cum a putut fi guvernată ţara în acest mod? Cât dispreţ pentru ţară? Dispreţ transferat în slujba obţinerii victoriei în alegerile din 2008, când s-au utilizat discreţionar banii statului pentru a câştiga voturi, cu sporuri, măriri de salarii.

►Aici ne-a dus acţiunea oamenilor politici care au pus interesele lor mai sus decât interesul naţional, sacrificând România.

►Prăbuşirea economică, care se înregistra încă din noiembrie, s-a manifestat violent în 2009, ducând la o creştere negativă al PIB-ului de 6,6%.

►În această situaţie, măsurile din 2010 deveniseră inevitabile.

►Vreau să ştiţi că acea zi de 5 mai, când am anunţat măsurile convenite cu guvernul şi cu guvernatorul BNR, le discutasem şi cu şefii grupurilor parlamentare şi ale partidelor din arcul guvernamental. Nu puteau fi anunţate decât de cineva care îşi asuma răspunderea deasupra partidelor şi acela nu putea fi decât preşedintele.

►A fost o zi care ne-a adus şi ura, şi supărare, şi pierderi politice uriaşe, şi mie şi premierului Boc.

►Cert este că ceea ce noi am refuzat în acel moment a fost să încercăm echilibrarea mărind taxele, fiscalitatea. O mărire de fiscalitate nu face decât să accentueze evaziunea, să crească numărul şomerilor, să afectăm mult mai tare economia.

►Măsurile luate nu le mai discut, dar pot să vă spun acum, mai la rece, care au fost obiective asumate.

►Obiectivele erau: reducerea deficitului bugetar, menţinerea numărului locurilor de muncă, restabilirea credibilităţii României pe pieţele financiare, redobândirea respectului pentru noi, pentru că o ţară care nu îşi poate plăti pensionarii, salariaţii, decât dacă împrumută de la Fond şi UE bani, îşi pierde mult din credibilitate, dar şi românii în faţa lor îşi pierd din credibilitate când ştiu că le depind salariile şi pensiile de împrumuturi.

►A fost o perioadă extrem de grea din acel 5 mai şi până de curând.

►Odata cu măsurile de austeritate severe, ca măsuri de susţinere a economiei în această perioadă de austeritate pentru populaţie am convenit cu guvernul Boc câteva măsuri esenţiale: creşterea sumelor alocate pentru investiţii din buget.

►Dacă vă uitaţi la datele Eurostat veţi constata că România a alocat în 2011, pe fondul austerităţii pentru populaţie, 5,8% din PIB pentru investiţii.

►Era una din măsurile prin care să încercăm reluarea trendului de creştere sau să diminuăm creşterea negativă, să menţinem locuri de muncă.

►O altă măsura a fost reducerea personalului bugetar, iar acest lucru reclamă să găsim soluţii, dincolo de faptul că nu am crescut fiscalitatea pentru întreprinderi, o puternică abordare a investiţiilor din buget pentru ca cei disponibilizaţi să se îndrepte către zona privată sau către investiţiile create.

►Au fost adoptate foarte multe măsuri, unele foarte mărunte, dar cu rolul de a crea oaze de locuri de muncă, spre exemplu garanţii pentru oamenii care voiau să îşi deschidă o afacere.

►Programul "Prima casă", rabla şi multe altele.

►Mizăm că vor crea locuri de muncă pentru tineri.

►Cam aşa am gândit deciziile, protejând la maxim economia, ca singura şansă de reluare a creşterii.

►Acum două zile Eurostat a publicat cifrele anului 2012.

►Este foarte important că România are o datorie publică de 37,8% din PIB, deficit de 2,9%.

►Saltul de la -9% la -2,9% la deficit este enorm, nu există nicio ţară care să fi reuşit asta în UE.

Băsescu: România redevine o ţară credibilă pe pieţele internaţionale de capital

►A fost un efort uriaş al românilor, care a arătat că naţiunea română e capabilă de performanţă. Sacrificiul e unul pe care puţine naţiuni din Europa l-au făcut.

►Nu sunt multe ţări care să fi avut o astfel de reducere de deficit menţinând un nivel al datoriei absolut rezonabil, sub 60% cât permit criteriile de la Maastricht.

►În acest moment, bazat pe datoria externă şi pe deficitul public, România revine în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht şi redevine o ţară credibilă pe pieţele internaţionale de capital.

►Acest lucru se datorează sacrificiilor pe care cetăţenii români le-au acceptat.

►Eu le mulţumesc pentru acest sacrificiu enorm pe care l-au făcut şi pe care nu l-a făcut nicio altă naţiune din UE. Mă refer la timpul scurt în care reducerea deficitului s-a făcut, cu menţinerea ţării în parametrii de datorie publică.

►Nu noi luăm decizia ieşirii din procedura de deficit excesiv, acest lucru e treaba Comisiei Europene, care va face analiza în funcţie de programul de convergenţă pe 2013 - 2016 transmis de Guvern.

►În primele zile ale lui mai vom avea punctul de vedere al CE. Speranţa mea e că programul de convergenţă va confirma menţinerea deficitului sub 3%, dar asta e deja o problema a Guvernului.

►Eu am vrut doar să justific acţiunea politica din 6 mai, pardon, nu 5 mai, şi să-mi asum că România a adoptat cea mai bună soluţie de revenire în parametrii macro al unui stat care e liber de CE şi de Fond pentru a plăti salariile şi pensiile.

►Ce s-a întamplat în acest interval cu omul gras? Ia să vedem.

►A slabit cu vreo 210.000 salariaţi şi statul nu s-a prabuşit.

Băsescu: A venit momentul să se treacă la un acord fin

►Acest proces trebuie continuat în paralel cu crearea de locuri de muncă în zona privată, autostrăzi, mediu, bani europeni.

►La ce trebuie trecut acum, după reducerea de la 1,4 la 1,2 milioane a personalului bugetar? Trebuie trecut la o ajustare a locurilor de muncă.

►Mulţi au criticat ordonanţa la fiecare 7 oameni se angajează unul. Eu le dau dreptate, numai că ceea ce ei argumentau la televizor nu se potrivea cu realitatea economicaă nu mai puteam susţine un asemenea aparat.

►S-a preferat această soluţie, a reducerii 7-1, dar acum se pare că a venit momentul unei ajustări fine. Sunt spitale unde nu mai avem personal, acolo trebuie făcute angajări, şi încă avem multe zone în administraţie cu excedent de personal.

►Abia acum a venit momentul să se treacă la un acord fin care în următorii doi ani să continue procesul de slabire a omului gras, pus în spatele populaţiei, şi de ajustare a personalului astfel încât să nu avem sectoare care să sufere, în timp ce multe altele încă au excedent în zona bugetară.

►Cred ca nava e la cheu, în port sigur, problema este ce urmează.

Băsescu: Mulţumesc public guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta pentru că azi am ajuns aici

►Nu aş vrea să vorbesc despre ce urmează înainte de a mulţumi public guvernului Boc, guvernului Ungureanu, guvernului Ponta pentru faptul că azi am ajuns aici.

►Încerc să dau fiecărui guvern ce e al lui. Guvernul Boc are marele merit că a pus interesul naţional deasupra celui politic. Practic, şi-a sacrificat voturile pentru a restabili ehilibrele macro, pentru a da şanse la reluarea dezvoltării.

►Multumesc şi guvernului Ungureanu că nu a afectat parcursul de recuperare a dezechilibrelor şi acelaşi lucru e valabil şi pentru guvernul Ponta.

►Mi-a fost teamă. Aceasta a fost perioada care mi-a dat o oarecare încredere că se poate coabita cu guvernul, că guvernul Ponta ar fi putut să ia măsuri populiste excesive care să strice din nou echilibre la alegerile din iarnă.

►Nu a făcut-o şi de aceea consider ca şi-a adus o contribuţie la atingerea rezultatelor de azi.

Băsescu: Trebuie să reluăm bătălia pentru creştere economică durabilă

►Am ajuns la stadiul la care nu ne mai batem pentru supravieţuire, ci trebuie să reluăm bătălia pentru creştere economică durabilă, prin găsirea unui optim între dezvoltarea bazată pe investiţii şi dezvoltarea stimulată de consum.

►Teoria că stimularea excesivă a consumului e o soluţie de creştere s-a dovedit falsă.

►E clar că trebuie găsit acel optim de dezvoltare prin investiţii şi un consum optim care să nu ne aducă din nou în situaţia din 2008, când ajusesem la un deficit de cont curent de 14% din PIB.

►Diferenta între exporturi şi importuri era de aproape 18 miliarde de euro în favoarea importurilor.

►Acum, acest echilibru este restabilit, suntem sub 4%, ceea ce se acoperă prin investiţii străine directe şi remiterile din străinătate.

►Acum nu mai muncim ca să rambursăm dobânzi la credite pe termen scurt şi putem privi serios la dezvoltare: absosrbţia banilor europeni, împrumuturi pentru dezvoltare, cu menţinerea deficitului.

►Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi pe piaţa forţei de muncă.

►Avem unul din cele mai scăzute niveluri ale somajului, 6,7%, în timp ce şomajul mediu la nivelul UE e 10,9%. Suntem a şasea ţară ca nivel de şomaj, suntem în primii şase, ne obişnuisem tot timpul să fim ultimii.

►Din punct de vedere al crizei, România a ieşit bine.

►Avem un şomaj mai mic ca în 2010, când era 7,4%.

►Acum, trecerea la dezvoltare înseamnă viziune.

►Ce faci cu banii de la UE, cât de repede îi absorbi, cât împrumuţi de la BEI şi cât de bine rezistă guvernul la presiunile administraţiilor locale.

►Dacă vom trece la a deveni subordonaţi baronilor locali şi orice mică încasare suplimentară în buget o vom dedica lucrărilor pentru clientela din teritoriu cu siguranţă nu vom reuşi.

►Sper că guvernul va rămâne pe linia pe care a avut-o în 2012 de guvernare responsabilă şi nu va face risipă. Pentru ca obiectivul ar trebui să fie reducerea deficitului, chiar dacă se încadrează în criterii.

Băsescu: Trebuie să ne propunem să nu mai mărim datoria guvernamentală

►De ce? Orice deficit trebuie finanţat, iar noi trebuie să ne propunem să nu mai mărim datoria guvernamentală.

►Trei procente de deficit înseamnă să mai împrumuţi încă 3,9 miliarde euro.

►Obiectivul nostru trebuie să fie să trecem la un buget excedentar în următorii trei - patru ani.

►Germania e singura care are acum un buget excedentar, foarte puţin. Ar trebui să le urmăm exemplul.

►Restabilirea echilibrelor macro s-a făcut greu şi ar fi un mare păcat că din motivaţii politice sau politicianiste să dezechilibrăm din nou situaţia macro.

►Apreciez că este datoria majorităţii parlamentare să proejeze aceste echilibre, să le consolideze, pentru că ele s-au obţinut cu costuri foarte mari pentru populaţie.

►Când pică bani din cer şi vezi un guvern darnic, trebuie să te gândeşti că, în curând, vine nota de plată: inflaţie, îngheţarea veniturilor, creşterea costurilor de împrumut.

Băsescu: Avem bani de la UE, avem posibilitatea să creăm locuri de muncă

►Finalizarea actualului acord cu UE - FMI - BM mi se pare extrem de importantă pentru consolidarea credibilităţii României, ca stat care nu mai e dispus să revină la împrumuturi pentru salarii şi pensii.

►O politică de utilizare a cheltuielilor bugetare în scopul dezvoltării ţării e soluţia corectă pe care după această lecţie ar trebui să o fi învăţat.

►În ce priveşte creşterea economică, afirm că avem toate condiţiile pentru o creştere economică de peste 2% anul acesta. Fără să mă bazez neapărat pe recolta care se prefigurează foarte bună în agricultură.

►Avem bani de la UE, avem posibilitatea să creăm locuri de muncă, să micşorăm deficitele, prin banii europeni şi colectarea taxelor.

►În ce mă priveşte, vreau să ştiţi că nu am, prin acordul de coabitare, de cooperare instituţională, nicio abordare în care să dau lecţii Guvernului.

Băsescu: Lecţia crizei trebuie să rămână întipărită în mintea oricărui om politic

►Guvernul va face ce va crede, cum va considera că e mai bine, dar am dreptul să mă exprim fără a da guvernului linii pe care să le urmeze neapărat.

►Lecţia acestei crize care a costat 22 de mil de români trebuie să rămână întipărită în mintea oricărui om politic.

►Când discutăm de buget, trebuie să ne comportăm ca în orice familie. Chetuieşti în funcţie de venituri. Împrumuţi o dată de la un vecin, de două ori, dar dacă nu îţi plăteşti nici întreţinerea vede lumea că eşti nechibzuit.

►Aş încheia această pledoarie pentru 6 mai 2010 şi pentru o dezvoltare durabilă, care să aibă în vedere şi necesitatea de a avea un nou acord cu UE şi FMI, nu pentru bani, ci pentru a accelera convergenţă pentru intrarea în zona euro, spunând că am sentimentul că preşedinte că mi-am făcut datoria pe 6 mai 2010, că altfel, fără aceste măsuri românii ar fi trăit mult mai rău azi.

►Fără soluţii rapide de ieşire din dezechilibrele macro, azi, probabil, românii ar fi fost în stradă că în Spania, Portugalia, Grecia.

►Nu discut soluţiile lor de ieşire din criză, dar e evident că atunci când se creşte fiscalitatea şansele de a ieşi din criză sunt minime.

Băsescu: Am sentimentul că mi-am făcut datoria ca preşedinte, chiar dacă m-au durut înjurăturile

►Faptul că factura ieşirii din criză a fost plătită de români mă face să am tot respectul pentru efortul lor şi le spun foarte deschis că pot fi mândri, pentru că nu sunt multe ţări care au reuşit să revină în parametrii macro ai unei ţări funcţionale într-un timp atât de scurt.

►Aşa cum v-am mai spus, eu am sentimentul că mi-am făcut datoria ca preşedinte şi chiar dacă m-au durut şi înjurăturile, şi fluierăturile, sunt liniştit, România este din nou capabilă să îşi reia creşterea economică durabilă.

►Asta este ceea ce am avut de comunicat. Am marea rugăminte că înainte de a comenta, de a fi împotrivă, intraţi pe site-ul Eurostat, vedeţi situaţia şomajului, a deficitelor.

►Veţi fi multumiţi de ţara noastră.

►Ne-am obişnuit tot timpul să spunem că suntem ultimii şi vă asigur că sunt foarte multe zone în care suntem departe de a fi ultimii.

►Serios vă spun: puteţi fi mândri de România!