Băncile din întreaga lume, afectate de ascensiunea francului elveţian
Recenta decizie a Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la plafonul cursului de schimb de cel puţin 1,20 franci pe euro provoacă pierderi băncilor din întreaga lume.
Articol de Laurenţiu Văduva, 17 Ianuarie 2015, 11:53
Sunt afectate şi marile companii elveţiene, inclusiv celebrii producători de ceasuri, din cauza perspectivei scăderii exporturilor.
Nu în ultimul rând, numeroşi analişti şi oficiali din lumea financiară îşi pun acum problema credibilităţii sistemului bancar elveţian şi vorbesc de o decizie surprinzătoare.
Francul elveţian s-a apreciat cu aproximativ 20% faţă de marile devize şi se vinde acum cu aproape un euro.
Bursa de la Zurich a pierdut ieri aproape 6%, după ce joi pierduse aproape 9 - cel mai mare recul din ultimii 27 de ani.
Coeficientul de risc al Elveţiei la împrumuturile pe 10 ani a devenit negativ, de natură să descurajeze investitorii.
Deutsche Bank, al doilea mare comerciant valutar la nivel mondial, a înregistrat pierderi de circa 150 de milioane de dolari, iar clienţii uneia dintre marile platforme de tranzacţionare din New York au pierdut 225.
În schimb, la Hong Kong, mulţi jucători de pe piaţă s-au îmbogăţit, pentru că au avut timp să cumpere francii la cursul vechi.
Wall Streetul nu a avut pierderi, însă bursa londoneză da.
În Polonia, Ungaria şi România, creditele în franci elveţieni au crescut semnificativ.
Ungaria, însă, care a convertit anul trecut creditele din franci în forinţi, a fost pusă la adăpost.
Când moneda ta creşte, exporturile şi se scumpesc de asemenea.
Marile companii elveţiene, inclusiv celebrii producători de ceasuri, medicamente sau textile, anticipează pierderi mari.
La fel şi turismul. În câteva minute - scrie France Presse - preţurile produselor elveţiene au crescut cu 20%.
Şefa FMI, Cristine Lagarde, s-a arătat surprinsă de mişcarea Elveţiei şi spune că nu a ştiut nimic.
Directorul Băncii Naţionale helvete, Thomas Jordan, spune însă că decizia a fost justă.
Oricum, Reuters comentează că această decizie pune în discuţie capacitatea băncilor naţionale de a menţine cu adevărat stabilitatea în sistem, conchide redactorul RRA.