AUDIO România "a plătit scump inconsecvenţele politicienilor"
Preşedintele Traian Băsescu susţine că, în intervalul 2007 - 2012, România a plătit scump inconsecvenţele politicienilor, care în unele cazuri au discreditat România în Uniunea Europeană.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 02 Februarie 2012, 13:22
Preşedintele Traian Băsescu afirmă că cheia funcţionării Uniunii Europene este compromisul.
"Cel mai important lucru este că întotdeauna încercăm să ne armonizăm viziunile şi că 27 de state încearcă să-şi regăsească fiecare interesul naţional, de multe ori într-un compromis. De altfel, aceasta este cheia funcţionării Uniunii Europene, compromisul", a spus Băsescu.
El a adăugat că sunt şi lucruri cu care Uniunea Europeană nu face compromisuri şi a amintit de propria experienţă a României care "a plătit extrem de scump în interiorul acestui interval, 2007-2012 inconsecvenţele politicienilor".
"O să vă aduc aminte înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI, înfiinţarea DNA, desfiinţarea tentativă a DNA, doar exemple de mare notorietate, dar sunt şi multe altele, provenite de la politicieni care au discreditat România consistent şi a fost nevoie întotdeauna de o luptă formidabilă să explici că a fost o greşeală şi că nu sunt politicieni antieuropeni în România", a punctat preşedintele.
El a adăugat că dacă România nu ar fi avut ezitări, în vara acestui an s-ar fi propus încetarea mecanismului de cooperare şi verificare pentru România.
Atac la opoziţie
Preşedintele a menţionat că în continuare, consecvenţa trebuie să fie cuvântul de ordine.
El a spus că interesul naţional trebuie să primeze în faţa celui politic.
"Afirmaţii de genul "când vin, schimb legislaţia, când vin, desfiinţez DNA" par mici aici, se fac talk-show-uri împreună cu asistente pe tema declaraţiilor de ispravă şi societatea nu taxează dur astfel de abordări care fac mai mult rău României şi pun sub semnul întrebării consecvenţa", a spus Traian Băsescu referindu-se la unele declaraţii recente ale preşedintelui PSD, Victor Ponta.
Preşedintele a subliniat că orice inconsecvenţă ne trimite înapoi în timp, din punct de vedere al credibilităţii.
România "avea dreptul" să fie în spaţiul Schengen
La cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană, preşedintele României, Traian Băsescu a spus că România avea dreptul să fie în spaţiul Schegen şi că a remarcat abuzul Olandei împotriva României şi a Bulgariei.
"Trebuie să recunosc că o oarecare ascensiune a unor partide antieuropene în guvernele europene deja îmi creează o îngrijorare pe care am spus-o şi în ultimul Consiliu. Chiar dacă nu sunt publice lucrările de la Consiliu trebuie să vă spun că am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei. Astfel de atitudini ne fac suspicioşi dacă nu cumva se pot întâmpla astfel de acţiuni şi din partea altor ţări", a spus şeful statului, într-un discurs rostit la împlinirea a cinci ani de la aderarea la UE a ţării noastre.
El a susţinut că România avea dreptul să fie în spaţiul în Schengen, în contextul în care a avut consecvenţă în a investi pe perioadă de criză în securizarea frontierelor şi în lupta împotriva corupţiei la graniţă.
Priorităţile României
Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat adeptul formării unor state unite ale Europei, care să aibă o suveranitate mai mare, venită din cedarea câte puţin a suveranităţii naţionale.
Pentru preşedintele Traian Băsescu lista de priorităţi pentru România în viitor cuprinde reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, o nouă Constituţie şi o nouă lege a sănătăţii.
El a explicat că este nevoie şi de o reformă profundă a statului, pe coordonatele legislaţiei europene.
"Numai aşa vom putea fi parte a acestei Europe, pe care începem să o integrăm tot mai puternic ca soluţie a garantării prosperităţii cetăţenilor noştri, nu prin împrumuturi, ci prin performanţa UE, în ansamblul ei, o UE a cărei suveranitate o consolidăm cedându-i fiecare câte puţin din suveranitatea noastră, câte puţin azi şi ceva mai mult mâine", a spus Băsescu.
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, consideră că România are nevoie de o bună administraţie şi că ţara noastră, la fel ca alte ţări mai noi membre ale Uniunii, să înţeleagă felul în care se negociază în Uniune şi felul în care proiectele legislative comune ar putea fi primite în alte state membre.