AUDIO Reacţii la Raportul pe Justitie
Comisia Europeană remarcă progrese semnificative în ce priveşte eficienţa procesului judiciar din România, dar cere rezolvarea urgentă a dosarelor de corupţie la nivel înalt şi susţinere politică pentru acest lucru.
Articol de Diana Surdu, 20 Iulie 2011, 19:01
La Bucureşti, raportul Comisiei Europene pe justiţie a fost primit cu satisfacţie.
Preşedintele Traian Băsescu spune că este corect, CSM - că este pozitiv.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că principalul mesaj al acestui raport este că România a început să aibă instituţii autonome, care nu sunt subordonate nici politic, nici nu aşteaptă alegerile şi acesta este câştigul celor patru ani de funcţionare a mecanismului de coopeare şi verificare.
Şeful statului spune că România nu consideră corect ca Raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la spaţiul Schengen, însă constată că se află în faţa unei realităţi.
Sunt state care consideră că acest raport trebuie luat în considerare ca să spună "da" aderării la Schengen.
Traian Băsescu, nemulţumit de întârzierea finalizării proceselor
Preşedintele a menţionat şi instituţiile relevate de Comisia Europeană drept neconvingătoare, şi anume, instanţa supremă - Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu apercierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legiile privind justiţia.
”Încă mai avem insituţii care ezită, nu ştiu cum să se poziţioneze, întârzie în a finaliza procese şi, aici, mă refer la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la CSM, care nu-i convingător deocamdată, cu toată schimbarea care s-a făcut la nivelul CMS-ului", a declarat Traian Băsescu.
Şeful CSM consideră că majoritatea criticilor din raport vin din cauza lipsei de dialog între instituţiile statului privind obiective importante.
Judecătorul Horaţius Dumbravă atenţionează asupra responsabilităţii coelctive în lupa împotriva corupţiei.
"Contrar opiniei vehiculate, justiţia nu este decât ultima verigă în acest mecanism. Revine tuturor instituţiilor şi celorlalte autorităţi publice să-şi asume măsuri clare de prevenire a corupţiei, după cum revine cetăţeanului obişnuit obligaţia de a respecta integritatea sistemelor cu care vine în contact şi a nu încerca coruperea oficialilor", este de părere Horaţius Dumbravă.
Printre instituţiile care şi-au îndeplinit atribuţiile sunt Ministerul Public, Guvernul, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Antifraudă din IGPR şi Agenţia Naţională de Integritate.
ANI, evoluţie pozitivă în raportul pe Justiţie
Secretarul general al Agenţiei Naţională de Integritate, Horia Georgescu, precizează, totodată, că este nevoie de sancţiuni, dar şi de optimizarea legislaţiei.
”Raportul Comisiei Europene subliniază evoluţiile pozitive ale Agenţiei Naţionale deintegritate şi urmează parcursul celorlalte rapoarte ale Comisiei Europene din trecut, care au fost în aceeaşi notă. În acelaşi timp, se atrage atenţia asupra eficienţiei sancţiunilor care pleacă din dosarele transmise de ANI mai departe, către autorităţile judiciare şi administrative, şi aici cred că este absolut necesar ca să umblăm la legislaţie şi să vedem dacă şi-a atins limitele sau nu", a declarat Horia Georgescu.
Cu toate acestea, România are de atins, potrivit şefului statului 18 obiective până în 2012, la următoarea evaluare a Comisiei Europene.
Dintre acestea amintim dovedirea unui istoric de sancţiuni prompte şi disuasive din partea autorităţilor administrative şi judiciare în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată.