AUDIO Băsescu: Revizuirea Constituţiei trebuie să ţină cont de referendumul din 2009
Preşedintele Traian Băsescu consideră că punctul de plecare pentru revizuirea Constituţiei trebuie să fie Referendumul din 2009, care a decis ca Parlamentul să fie unicameral, iar numărul de parlamentari să fie de 300.
Articol de Simona Mihăescu, 07 Martie 2013, 10:20
Traian Băsescu a declarat joi, la Academia Română, la o dezbatere pe tema modificării Constituţiei, că nu se poate ignora suveranitatea poporului prevăzută în articolul 1 al legii fundamentale , afirmând că orice altă variantă ar fi "deasupra voinţei poporului".
AUDIO: Traian Băsescu
"Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituţia României care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă prin aleşi, sau în mod direct prin referendum. Orice plecare de pe alte baze la revizuirea Constituţiei este, după părerea mea, eronată, nedemocratică şi ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să ţină cont de actul de suveranitate din noiembrie 2009, i-ar situa pe cei care n-ar ţine cont de acest lucru deasupra voinţei poporului", a spus Băsescu.
Subiectul revizuirii, din 2010
Băsescu a spus că în 2010 subiectul revizuirii Constituţiei a fost abordat, în baza articolului 150 din Legea fundamentală, iar abia în 2013 Academia Română are o primă reacţie.
El a mai spus că a lucrat de mult timp cu specialişti pentru a ajusta mai multe articole şi a amintit că proiectul de revizuire a fost trimis Parlamentului.
"Guvernul, luând în consideraţie rezultatul referendumului, a făcut o propunere de revizuire a Constituţiei, propunere care a trecut prin Consiliul legislativ, după care a fost înaintată Preşedinţiei. Preşedinţia a lucrat cu specialişti din interior, din compartimentul legislativ şi specialişti din afara instituţiei, a făcut ajustările necesare multor articole din Constituţie şi s-a adresat apoi cu proiectul Consiliului legislativ şi Curţii Constituţionale. Cu cele două avize, de la Consiliul legislativ şi de la Curtea Constituţională, proiectul de revizuire a Constituţiei a fost transmis Parlamentului României. Sunt mai bine de doi ani de când acest proiect care are ca bază referendumul din 2009 nu este, practic, atins de Parlament", a explicat Băsescu.
Acesta a amintit că se doreşte modificarea Constituţiei din 2010 şi că a venit momentul să "punem egal între vorbă şi faptă".
"Este timpul să punem egal între vorbă şi faptă. Procesul de revizuire a Constituţiei, în opinia unui preşedinte al României care a îndeplinit acest mandat mai bine de opt ani, este, în afară de orice dubiu, punctul de pornire este referendumul din noiembrie 2009", a spus Traian Băsescu.
Revizuirea, pe baza referendumului din 2009
Preşedintele a susţinut că revizuirea Constituţiei, dacă se va face pe baza referendumului din 2009, va reprezenta un moment de exprimare a democraţiei în România.
"Prima premiză de la care am pornit a fost referndumul din noiembrie 2009 şi ştiţi foarte bine că acesta a vizat Parlament unicameral şi reducerea numărul de parlamentari la 300. Raţiunea tehnică: la vremea la care s-a iniţiat proiectul de revizuire, ca şi referendumul, s-a pornit de la realităţile europene. Toţi ştiam că modificarea tratatului Uniunii implică Parlament unicameral.(...) Cert este un singur lucru: niciuna din entităţile deja anunţate ca fiind viitorii părinţi ai Constituţiei nu porneşte de la referendumul din noiembrie 2009. Va fi, probabil, momentul de afirmare a democraţiei în România, respectăm un vot larg majoritar popular sau spunem 'nu, noi avem o majoritate care este deasupra legii", a declarat şeful statului.
Traian Băsescu a reamintit că prima premisă de la care a pornit proiectul început în 2010 a fost referendumul din noiembrie 2009, care a vizat un parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300.
"La vremea la care s-a iniţiat proiectul de revizuire, ca de altfel şi referendumul însuşi, s-a pornit de la realităţile europene. Toţi ştiam că modificarea tratatului Uniunii implică un parteneriat între Parlamentul naţional şi Parlamentul European. Consideram deja că forul democratic suprem al României are o cameră la Bruxelles, Strasbourg. Iar simplificarea acţiunii politice de legiferare ar fi impus, în opinia mea, şi un parlament unicameral, opinie pe care de altfel a avut-o şi poporul român. De asemenea, reducerea numărului de parlamentari era o necesitate", a subliniat acesta.
Clarificarea raporturilor instituţionale
Printre obiectivele respectivului proiect, potrivit şefului statului, s-a aflat şi clarificarea raporturilor instituţionale dintre preşedinte, prim-ministru şi Parlament.
"Păcatele Constituţiei noastre vin din neclaritatea unor exprimări din Constituţie, care, în opinia mea, ar fi putut fi rezolvate prin legi de aplicare a diverselor articole din Constituţie. Nu s-a întâmplat acest lucru", a spus Traian Băsescu.
Preeşdintele României a mai vorbit şi despre clarificarea raporturilor constituţionale dintre preşedinte şi prim-ministru în ceea ce priveşte revocarea şi numirea unor noi membri ai guvernului.
"Veţi observa şi din cele ce voi susţine în continuare că abordările au fost extrem de fine, nu am vrut să tulburăm substanţa Constituţiei decât prin uşoare clarificări, dar importante pentru a elimina disputele între instituţiile statului", a apreciat Traian Băsescu.
Transparenţă mai mare şi înlăturarea prerogativei de a prezida şedinţele CSM
Preşedintele Traian Băsescu a amintit că în proiectul de revizuire a Constituţiei iniţiat în 2010 se dorea şi înlocuirea votului secret de la CSM cu vot deschis şi înlăturarea prerogativei şefului statului de a prezida şedinţele CSM.
"Proiectul de revizuire, aşa cum el se află în Parlament, vizează şi abordarea prin vot public a deciziilor CSM", a declarat Băsescu.
Argumentul şefului statului era că prin înlocuirea votului secret la CSM era mai multă transparenţă.
"Transparenţa mi s-a părut obligatorie, CSM administrează o putere a statului de care depindem toţi", a subliniat Băsescu.
El a menţionat şi că acel proiect de revizuire a Constituţiei care a rămas blocat în Parlament de mai bine de doi ani înlătura şi prerogativa preşedintelui României de a prezida şedinţele CSM, menţionată în Legea fundamentală aflată în vigoare.
"Preşedintele României este totuşi un exponent al puterii executive şi am considerat că poate aduce suspiciune asupra implicării politicului în activitatea judecătorească", a adăugat Traian Băsescu.
Două comisii parlamentare care nu-şi fac publice obiectivele
Preşedintele şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că, deşi s-au constituit o comisie parlamentară şi una a societăţii civile pentru procesul de revizuire a Constituţiei, nu se cunosc obiectivele acestora.
"Astăzi s-a constituit o comisie parlamentară, o comisie a societăţii civile şi încă nu ştim obiectivele, ce vor să modifice aceste comisii în Constituţie. Cert este un singur lucru, niciuna din entităţile anunţate ca fiind viitorii părinţi ai Constituţiei nu porneşte de la momentul referendumului din decembrie 2009. Surpriza mea este că toată lumea anunţă revizuirea, nimeni nu anunţă obiectivele revizuirii. Toţi cei care au anunţat că se pricep la Constituţie au vorbit despre orice numai despre aplicarea voinţei poporului suveran nu", a continuat criticile Traian Băsescu.
Dezbaterea este organizată de Institutul de Cercetări Juridice al Academiei.