Anul 2012, "decisiv pentru România"
Prioritatea României în acest moment este să implementeze cele 14 miliarde de euro din fonduri europene pe care le are în lucru, a declarat vineri premierul Emil Boc, la Palatul Victoria.
Articol de Alina Dobrinescu, 23 Septembrie 2011, 16:29
Emil Boc a afirmat că în 2012 Guvernul intenţionează să înceapă realocarea unor fonduri europene pentru programe precum cel de reabilitare a blocurilor de locuit.
"România a reuşit să recupereze probleme legate de depunere de proiecte, de aprobare de proiecte şi chiar de semnare de proiecte europene. Are însă o problemă majoră cu implementarea de către autorităţile locale şi naţionale a fondurilor europene. Dacă nu se respectă graficul implementării acestor fonduri există riscul pierderii banilor europeni", a spus Boc, după prima parte a şedinţei Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, la care a participat şi comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.
Johannes Hahn: Anul 2012 este decisiv pentru România
La rândul său, Johannes Hahn a precizat că anul 2012 este decisiv pentru ca România să dovedească Europei că are capacitatea de a implementa proiectele cu fonduri structurale, în condiţiile în care vor începe negocierile pentru următorul exerciţiu bugetar european, iar statele europene mari contributoare trebuie să fie convinse că ţara noastră merită să primească măcar aceleaşi fonduri ca şi până acum.
"2012 este anul esenţial pentru implementarea în România a proiectelor cu fonduri structurale şi ca să dovediţi întregii Europe că aveţi capacitatea de a face asta", a spus comisarul european, adăugând că în negocierile pentru alocările din exerciţiul bugetar 2014-2020 România trebuie să ajute Comisia Europeană să convingă statele mari contributoare că România este capabilă să implementeze proiectele cu bani europeni.
Emil Boc a comentat, totodată, că, în acest moment, Guvernul are trei priorităţi imediate.
"Prima a fost aceea de a avea un minister care să aibă printre atribuţii absorbţia fondurilor europene şi avem astăzi aprobat de către Parlament Ministerul Afacerilor Europene. Al doilea element ţine de aplicarea planului de măsuri stabilit împreună cu UE şi de adoptare a legislaţiei aferente. În acest sens, încă din luna august, am adoptat măsurile necesare pentru delimitarea atribuţiilor între diversele structuri care au atribuţii pe absorbţia fondurilor europene, pe de o parte, pentru a nu fi suprapuneri, iar, pe de altă parte, pentru a întări responsabilitatea fiecărei autorităţi în procesul de absorbţie. În alt treilea rând, este vorba de obiectivul reluării plăţilor pe fondurile europene", a explicat Boc.
Comisarul european pentru politică regională a precizat în cadrul întânirii de la Palatul Victoria că este bucuros să afle că România a reuşit să înfiinţeze Ministerul Afacerilor Europene, pe care el şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, l-au propus Guvernului de la Bucureşti pentru a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene, adăugând că desemnarea la conducerea acestui minister a fostului comisar Leonard Orban este "cea mai bună alegere" care putea fi făcută.
"Circumstanţele sunt mai promiţătoare acum. Fostul comisar Leonard Orban este familiarizat cu administraţia europeană şi cu limbajul nostru, este alegerea cea mai bună pe care o puteaţi face. Sunt convins că el va reuşi să facă faţă problemelor pe care le aveţi", a menţionat comisarul Hahn.
Un alt subiect de discuţie cu comisarul european a fost intenţia Guvernului ca la sfârşitul anului 2011 să înceapă procesul de realocare a unor fonduri europene pentru programe care s-au demonstrat a fi viabile şi solicitate de economia şi societatea românească şi în special este vorba de posibilitatea ca în anul 2012 România să utilizeze bani europeni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit.
"Este un program extrem de important pentru România, are avantaje atât în ceea ce priveşte factura la energia termică pe care o plăteşte populaţia, cât şi în privinţa dezvoltării economiei şi a susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, ca efect al implementării pe scară largă a unui asemenea program", a menţionat premierul.
Potrivit lui Emil Boc, prin înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene s-a făcut "un pas decisiv" pentru a accelera absorbţia fondurilor şi, în consecinţă, "România este şi rămâne un susţinător al politicilor de coeziune în Europa".
Antonio Tajani: Trebuie să luptăm împotriva datoriei publice şi să reducem costurile vieţii
La Adunarea PPE a participat şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, care a precizat că nstituţiile europene au datoria de a reface încrederea cetăţenilor europeni în Uniunea Europeană prin asigurarea unor politici economice eficiente, care "să schimbe ceea ce s-a făcut greşit în Europa".
"Există o lipsă de încredere în Europa. Ce e de făcut pentru a le reda încrederea europenilor? Trebuie să avem politici bune, să le dăm cetăţenilor un răspuns politic. Care e răspunsul politicii şi a economiei? Trebuie să luptăm împotriva datoriei publice şi să reducem costurile vieţii, să facem economii. Trebuie însă să avem politici economice care să poată schimba ceea ce s-a făcut greşit în Europa pentru că Europa s-a angajat doar în favoarea unei politici pentru bănci şi finanţe. Trebuie să lucrăm mai ales pentru economia reală. Trebuie să dezvoltăm piaţa internă cu noi reguli, de calitate, dar şi să încercăm să ajutăm IMM-urile, precum şi industria", a spus Tajani.
Potrivit vicepreşedintelui Comisiei, Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul posibilitatea de a-şi extinde politicile economice, dar şi produse dincolo de graniţele sale.
"Dacă vom avea reguli de calitate le vom putea exporta şi în alte ţări, de exemplu în Rusia. Dacă facem o bună politică europeană ne putem extinde prin produsele noastre. Trebuie explorate noi pieţe, cum ar fi China", a precizat Tajani.
Acesta a explicat că, în opinia sa, reprezentanţii Uniunii Europene trebuie să accepte provocările euroscepticilor.
"Există ţări în care naţionaliştii, fundamentaliştii câştigă voturi - Finlanda, Ţările de Jos. Trebuie să acceptăm această provocare a euroscepticilor şi să o câştigăm cu răspunsuri politice. (...) Solicit să se realizeze o căsătorie, poate de interes, între finanţe şi economia reală, precum şi una între PE şi CE, pentru a putea oferi un răspuns bun", a conchis vicepreşedintele CE.