Antonescu cere explicaţii despre "desantul de procurori"
Preşedintele interimar Crin Antonescu a cerut, procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi să explice ce rol au "valul de anchete în masă pe care procurori ai Parchetului General sau ai DNA îl desfăşoară în ţară.
Articol de Simona Mihăescu, 15 August 2012, 19:26
Într-o declaraţie de presă, făcută miercuri seară, la Palatul Cotroceni, preşedintele interimar a spus "că un asemenea desant de procurori din poartă în poartă în satele româneşti nu s-a mai cunoscut" şi că amploarea cercetărilor sunt fără precedent.
El a comparat situaţia cu perioada de colectivizare forţată a României din anii '50.
"Având în vedere însă amploarea cercetărilor, având în vedere modalităţile fără precedent - pentru că cel puţin din cât cunoaştem istoria României de la colectivizarea forţată, din anii '50, un asemenea desant de procurori din poartă în poartă în satele româneşti nu s-a mai cunoscut -, având în vedere faptul că acelaşi Parchet, cu aceiaşi conducători, cu prilejul altor alegeri, cu prilejul altor plângeri formulate în legătură cu posibile fraude electorale nu a acţionat aproape deloc nicidecum în asemenea proporţii, cred că este necesar şi cer pe această cale procurorului general al republicii să ofere explicaţii publice în legătură cu natura, cu mijloacele şi cu scopul acestor cercetări", a declarat Crin Antonescu.
El a subliniat că nu formulează niciun fel de acuzaţie la adresa Parchetului General şi măsurilor pe care acesta le întreprinde şi că nici el, nici nimeni altcineva nu împiedică în vreun fel desfăşurarea acestor cercetări.
"Vreau să fie foarte limpede că eu nu formulez niciun fel de acuzaţie la adresa Parchetului General şi măsurilor pe care acesta le întreprinde. Vreau, de asemenea, să fie foarte clar, că nici eu şi nimeni altcineva nu împiedicăm în vreun fel desfăşurarea acestor cercetări" a precizat acesta.
Antonescu cere convocarea Consiliului Superior al Magistraturii
În declaraţia sa, preşedintele interimar a mai solicitat ca preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să convoace o şedinţe pentru lămurirea acestei situaţii şi pentru a primi şi un răspuns în legătură cu momentul în care Guvernul va avea un ministru la Justiţie.
"De asemenea, îi cer public doamnei preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii să convoace, pentru că domnia sa are dreptul, nu eu, să convoace o şedinţă a acestui for, a Consiliului Superior al Magistraturii, în care să discutăm şi să ne lămurim asupra acestor aspecte, prilej cu care, de altfel, s-ar putea discuta şi asupra situaţiei în care să avem un răspuns sau altul pentru a putea avea un ministru stabil la justiţie, pentru că suntem de acord, cred, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în primul rând, că ţara are nevoie, Guvernul are nevoie de un ministru stabil la justiţie şi că acest lucru e bine să se întâmple, cu respectarea Constituţiei şi legilor cât mai repede", a cerut Antonescu.
Antonescu solicită implicarea lui Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei
"De asemenea, îi cer domnului prim-ministru, Victor Ponta, ministru interimar, în acest moment, al justiţiei, să sprijine şi domnia sa, cu autoritatea pe care i-o conferă Constituţia şi legile, acest demers de clarificare", spus preşedintele interimar.
Crin Antonescu s-a mai referit şi la declaraţia premierului Ponta, pe care acesta a făcut-o, miercuri, în timpul vizitei sale la Mănăstirea Putna, în care acesta îl ruga pe Traian Băsescu să nu mai "terorizeze cetăţenii României".
"Am văzut o declaraţie a domnului prim-ministru cu care, cu toată părerea de rău, nu pot fi de acord, în care domnia sa îi cere cetăţeanului Traian Băsescu să nu mai terorizeze cetăţenii României. Sper că e doar o vorbă de polemică politică şi nu o vorbă de ministru al justiţiei, pentru că dacă cineva terorizează vreun cetăţean al României, trebuie de îndată luate măsurile pentru ca el să fie împiedicat să o facă, iar dacă nu - şi unii cetăţeni ai României au probleme - atunci autorităţile statului, ministrul justiţiei, de exemplu, şi nu domnul Traian Băsescu sunt cei îndrituiţi şi obligaţi să ia măsuri", a afirmat el.
Preşedintele interimar a mai explicat de ce nu poate fi convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, aşa cum au solicitat mai mulţi cetăţeni îngrijoraţi de ceea ce se petrece în ţară şi a precizat care sunt condiţiile pentru convocarea CSAT-ului.
"Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează, unitar, activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau restabilire a păcii'. Oricâte semne de întrebare ar putea exista şi există în legătură cu acţiunile Parchetului, nu cred că putem vorbi, în acest caz, nici de apărare, nici de siguranţă naţională şi nici de acţiuni de restabilire a păcii", a precizat Antonescu.
Preşedintele interimar a dat termen de o zi pentru pentru primirea răspunsurilor
În finalul intervenţiei sale de la Palatul Cotroceni, Crin Antonescu a dat un termen limită de o zi (până joi) pentru a primi răspuns de la Parchetul General, CSM şi de la ministrul interimar al Justiţei în legătură cu solicitările exprimate.
"Aştept răspuns la aceste solicitări publice, care, încă o dată, nu înseamnă, niciun fel, nici îngrădirea independenţei justiţiei, nici vreo presiune de vreun fel asupra Parchetului General. Şi eu, ca preşedinte interimar, şi Parchetul General, şi procurorii Parchetului General, prin Constituţie, avem o obligaţie comună - şi daţi-mi voie să citez ultimul text constituţional, care vizează activitatea Ministerului Public, art 131 spune: în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. În momentul în care există îngrijorări publice în legătură cu faptul că drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor sunt afectate de anumite acţiuni ale procurorilor, atunci e datoria, în primul rând, a Parchetului să comunice societăţii, să explice ce şi de ce face, să explice cum face, pentru că încrederea în instituţii este fundamentală, într-o democraţie", a subliniat preşedintele interimar.