Amânarea aderării la Schengen, "eşecul actualei puteri"
Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean , a declarat vineri, că amânarea până în toamnă a deciziei privind aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă un "eşec politic al actualei puteri".
Articol de Alina Dobrinescu, 02 Martie 2012, 18:44
Vicepreşedintele PSD, Titus Corlăţean a afirmat că amânarea luării unei decizii în cazul aderării României la spaţiul Schengen era "previzibilă, în condiţiile în care, practic, nu a existat un dialog politic la nivel înalt serios între guvernanţii de la Bucureşti şi Guvernul de la Haga ".
El a adăugat că această amânare este un "eşec politic" al actualei puteri.
"Asistăm la un eşec politic major, reconfirmat, al preşedintelui Băsescu şi al Guvernului, în condiţiile în care Guvernul anterior îşi propusese, prin programul de guvernare, ca aderarea la spaţiul Schengen să aibă loc în martie 2011, perioadă asupra căreia se dăduseră asigurări ferme de către guvernanţi", a subliniat Corlăţean.
Vicepreşedintele PSD susţine că Olanda s-a arătat, în principal, nemulţumită de modul în care autorităţile de la Bucureşti luptă împotriva corupţiei.
"Amânarea aderării la Schengen, un semnal politic foarte serios"
Senatorul social-democrat este de părere că şi alte state europene ar fi nemulţumite de acest aspect, însă, nu au dorit "să amestece cele două obiective - MCV-ul şi spaţiul Schengen".
"E un semnal politic foarte serios, care este împărtăşit într-o manieră mult mai largă la nivelul capitatelor europene, doar că aceastea nu au dorit să amestece cele două obiective - MCV-ul şi spaţiul Schengen. Acest semnal trebuie să dea de gândit foarte serios unei puteri de la Bucureşti care este în etapa finală, înaintea unor alegeri care ar fi trebuit să fie anticipate şi pe care această putere oricum doreşte să le amâne până în martie 2013, eventual", a mai spus Titus Corlăţean, conform Agerpres.
De asemenea, Titus Corlăţean susţine că România trebuie să ofere rezultate concrete Olandei şi să continue demersurile bilaterale la nivel înalt.
"Ar fi trebuit evitată retorica politică războinică prin intermediul mass-media, iar discuţiile şi contactele politice la nivel înalt ar fi fost necesare de acum doi-trei ani. Pur şi simplu trebuie continuate demersurile politice la nivelul corespunzător, atât pe relaţia cu guvernul şi partidele politice olandeze, cât şi cu partenerii europeni. Mai departe, trebuie oferite rezultate concrete în procesul respectiv şi aşteptarea următorului raport al CE, care să fie pozitiv", a concluzionat Corlăţean.