Alegerile locale în cifre: 280.000 de candidaţi se bat pentru funcţii în administraţie
285.418 cetăţeni vor să câştige o funcţie în adminsitraţia locală la alegerile din 10 iunie. Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la vot.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 07 Iunie 2012, 13:32
Peste 280.000 de cetăţeni candidează pentru aproape 45.000 de funcţii de aleşi locali la scrutinul de duminică, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre.
"La scrutinul din 10 iunie urmează a fi aleşi 3.187 de primari din 14.139 de candidaţi la nivelul întregii ţări, inclusiv primarul general al Capitalei, 41 de preşedinţi de consilii judeţene din 368 de candidaţi, 1.338 de consilieri judeţeni din 15.635 de candidaţi şi 40.311 consilieri locali din 255.276 candidaţi. În total, pentru 44.877 funcţii de aleşi locali candidează 285.418 cetăţeni", a declarat Dobre.
El a precizat că numărul de membri ai fiecărui consiliu local a fost stabilit prin ordin al prefectului.
"Numărul de alegători înscrişi pe listele electorale permanente este de 18.315.880. Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul", a amintit ministrul delegat pentru Administraţie.--fb1
În ce cazuri se foloseşte urna mobilă?
Dobre a spus că pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu urna mobilă, ştampila de votat, buletine de vot şi sub pază la domiciliul respectiv.
"Persoanele care execută pedepse privative de libertate, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota numai dacă sunt în penitenciare din localitatea unde-şi au domiciliul. Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturi electorale prin hotărâre judecătorească definitivă. La nivelul ţării, cei care au interdicţie pe bază de hotărâre judecătorească sunt 23.235 şi au fost transmise datele lor tuturor birourilor electorale judeţene", a spus Dobre.
Cetăţenii UE pot vota
Cetăţenii europeni pot vota la alegerile locale din 10 iunie, dacă au domiciliul pe raza localităţii unde votează.
"Pot vota cetăţenii UE. Pe evidenţa noastră sunt 37.704. Trebuie să aibă un act de identitate pe baza căruia să fie identificaţi şi dovada domiciliului pe raza respectivă", a precizat Dobre.
Potrivit acestuia, principalele ţări de origine sunt Italia (8.800 de persoane), Germania (5.881 de cetăţeni) şi Franţa (peste 4.000 de persoane).
Peste 18.000 secţii de vot
Dobre precizează că sunt amenajate peste 18.00 secţii de vot în întreaga ţară.
"'Avem organizate 14.376 de locaţii în care vor funcţiona 18.133 de secţii de votare. În cadrul Biroului Electoral Central (BEC), birourilor electorale de circumscripţie şi de secţii de votare participă la activitate 175.182 de persoane", a precizat Dobre.
Câţi bani ia personalul tehnic?
Membrii birourilor primesc o indemnizaţie de 85 de lei pe zi iar personalul auxiliar tehnic 65 lei pe zi.--fb2
Au fost confecţionate 87.100 de ştampile cu menţiunea "votat" şi au fost tipărite peste 17 milioane de timbre autocolante.
Au fost imprimate peste 80.500.000 de buletine de vot, fiecare cetăţean cu drept de vot va primi patru buletine, a precizat Dobre.
Ce votăm?
Duminică 10 iunie, în România sunt programate alegeri locale.
Românii trebuie să voteze primarul, consilierii locali, preşedintele Consiliului judeţean şi consilierii judeţeni.
O premieră absolută la aceste alegeri este că nu mai există al doilea tur de scurtin, primarul fiind ales din primul tur, indiferent de numărul cetăţenilor care s eprezintă la vot.