Acordurile cu FMI "nu au fost benefice economiei româneşti"
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă că acordul cu FMI a reprezentat un "simplu mecanism" de cheltuire a rezervei BNR pentru finanţarea salariilor şi pensiilor.
Articol de Liza Diaconu, 08 Februarie 2011, 15:49
Mediul de afaceri din România a criticat, marţi, atât Guvernului, pentru că nu a supus dezbaterii publice acordul cu FMI, cât şi acestă instituţie financiară, pe care a acuzat-o că nu a sprijinit economia românească.
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru a declarat că FMI-ul a încercat să impună repararea dezechilibrelor din sectorul public.
"Pentru mediul de afaceri a adus creşterea TVA, arierate masive, distrugerea lanţurilor de creare a valorii şi a adus îndatorare prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata salariilor şi pensiilor", a afirmat Florin Pogonaru.
Mai mult, reprezentantul oamenilor de afaceri, a adăugat că, acordul cu Fondul Monetar a dus la pierderea credibilităţii Guvernului, iar noul acord ar fi trebuit să fie supus unei dezbateri publice.
Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră totodată că implicarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) pe piaţa energiei din România reprezinta o "imixtiune".
Astfel secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan a susţinut că, România are un grad de deschidere a pieţei energiei suficient.
"Nu înţelegem cerinţele FMI. Nu rezolvă problemele de pe piaţa de profil din România. Mai mult, pe piaţa gazelor România nu are niciun angajament pentru a se alinia la Uniunea Europeană. Nu vedem de ce se preocupă FMI de liberalizarea pieţei energiei. Este o imixtiune pe care nu o înţelegem. Dacă FMI nu a făcut eforturi pentru a scoate economia din recesiune, măcar să nu încerce să o bage şi mai mult în recesiune", a declarat, Cristian Pârvan.
Acesta a precizat că, o liberalizare a preţurilor va duce la căderea industriei chimice şi metalurgice.
"Liberalizarea va duce, în lipsa altor tipuri de producţie, la anularea totală a unor industrii precum chimia, metalurgia, îngrăşămintele. După liberalizarea preţurilor, vom cumpăra şi ne vom minuna de ce cresc preţurile alimentelor", a menţionat Cristian Pârvan.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au solicitat, la întâlnirea cu ministrul Economiei, Ion Ariton, revederea modului de calcul al preţurilor la gaze naturale şi energie electrică şi liberalizarea acestora.
Luni, premierul Emil Boc a anunţat că, până în septembrie 2011, va fi stabilit calendarul de eliminare a preţurilor reglementate la gazele naturale şi energie electrică, urmând să fie implementat în perioada 2013-2015.