2014, anul alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale
Alegerile europarlamentare programate în luna mai vor reprezenta un test pentru capacitatea de mobilizare a partidelor în structurile locale şi regionale şi o repetiţie generală pentru prezidenţialele din toamnă.
Articol de Amalia Bojescu, 02 Ianuarie 2014, 17:54
În 2014, românii vor fi chemaţi la urne în primăvară, dar şi către sfârşitul anului, pentru a-i desemna pe cei care îi vor reprezenta în Parlamentul European şi pentru a-l alege pe viitorul preşedinte al României.
Sloganul de campanie pentru Parlamentul European este "acţionează, reacţionează, decide".
Economia, calitatea vieţii, locurile de muncă, banii şi Uniunea Europeană în lume sunt cele cinci teme care vor fi dezbătute în campania electorală de candidaţii statelor membre.
Profesorul Andrei Ţăranu spune că de cele mai multe ori, realitatea politică europeană nu este interesantă pentru cetăţenii europeni şi probabil , nici România nu va face excepţie.
Campanie cu scandaluri şi atacuri la persoană
În opinia sa, partidele se vor înfrunta mai degrabă într-o linie ideologică, dar vor folosi modelele consacrate în campaniile electorale interne, şi anume, scandaluri şi atacuri la persoană.
Candidatul nu va fi important, iar atacul se va duce la nivelul simbolurilor şi al structurilor de conducere ale partidului aflat în competiţie.
Însă, o altă problemă o reprezintă lipsa de informare a cetăţenilor faţă de alegerile europarlamentare, ceea ce va duce, susţine Andrei Ţăranu la o prezenţă foarte scăzută la vot.
Partidele politice şi-au propus ca până la sfârşitul lunii martie să definitiveze lista de candidaţi şi strategia pentru alegerile europarlamentare.
La nivelul USL, partidele componente au anunţat că vor merge la aceste alegeri pe liste separate.
PDL urmează să stabilească mai multe criterii de selecţie pentru candidaţi, iar UDMR se pregăteşte să intre singură în această competiţie.
Alegerile pentru Parlamentul European din luna mai vor reprezenta un test pentru capacitatea de mobilizare a partidelor în structurile locale şi regionale.
Mai mult, scrutinul europarlamentar are scopul de a pregăti alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului.
Până în acest moment sunt anunţate oficial trei candidaturi pentru fotoliul de la Cotroceni: Crin Antonescu, susţinut de USL, Cătălin Predoiu din partea PDL şi Mihai Răzvan Ungureanu candidat al Partidului Forţa Civică.
Profesorul Andrei Ţăranu spune că pe eşichierul de dreapta, în afară de PDL, celelalte partide nu pot exista singure, de aceea ele vor face orice va fi de cuviinţă să intre în competiţia electorală pentru a-şi face vocea auzită .
Pe de altă parte, afirmă Andrei Ţăranu, trebuie luată în calcul şi varianta apariţiei unui personaj independent, o personalitate simbolică, ce ar putea determina turul doi la prezidenţiale.
Profesorul Andrei Ţăranu este de părere că cetăţenii sunt interesaţi de personajul politic al preşedintelui, de aceea prezenţa la vot va fi mai mare decât în cazul alegerilor europarlamentare.