Ministrul de externe, Teodor Baconschi şi europarlamentarii din România critică faptul că nu a fost respectat principiul reprezentării geografice la numirile de până acum şi încearcă să găsească susţinere pentru o rezoluţie care să corecteze lipsa de echilibru între statele membre.


E vorba de angajările în serviciul european de acţiune externă.



Astfel, fără o prezenţă consistentă în serviciul diplomatic european, România nu va avea un cuvânt greu în politica externă comună a Uniunii, în zone unde ţara noastră are interese politice şi economice, ca Asia Centrală, bazinul Mării Negre, China sau Caucaz.


"Dacă nu suntem reprezentaţi, practic ne pierdem vocea, ne pierdem poziţia, ne pierdem dreptul cel puţin de a spune -nu" a declarat Bogdan Deleanu, analist Europuls.


Până acum România nu a obţinut niciun post de conducere în cadrul delegaţiilor Uniunii, cea mai recentă pierdere fiind cea a postului din China.


"Ce am obţinut până acum: efectiv, o mână de poziţii inferioare la nivelul cartierului general al noului serviciu. Avem o serie nouă de aplicaţii pentru poziţii medii în cartierul general, aplicaţii care vor fi rezolvate în luna noiembrie şi decembrie anul acesta" a susţinut Bogdan Deleanu.


De ce această ignorare a României - trebuie spus, nu singulară, ci alături de alte 15 state, în general membre mai noi ale Uniunii.


Recent, ministrul de externe, Teodor Baconschi, a criticat-o dur pe şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pentru preferinţa evidentă pentru diplomaţi din Comisia Europeană şi din statele mai vechi membre ale Uniunii.


"30% din structura serviciului e completată cu oameni din comisie. Aceia constituie o sectă de iniţiaţi care se sprijină reciproc şi care bineînţeles nu puteau fi daţi afară" a precizat Teodor Baconschi.


Aceleaşi reacţii critice au venit de la europarlamentarii români, care au susţinut reprezentarea geografică a ţărilor membre în serviciul diplomatic al Uniunii.


"Este o certitudine că primele ţări fondatoare, cele şase, au luat cam 95% din posturile acestui serviciu, iar celelalte 21 de ţări sunt marginalizate" a afirmat Norica Nicolai.


Analistul Europuls, Bogdan Deleanu reproşează şi lipsa unui plan bine pus la punct.


"Nu a existat un dialog cu alte noi state membre pentru a evita aglomerarea de aplicaţii pe o anumită poziţie, eventual un fel de târguială cu alte state membre, nu a existat o presiune susţinută pentru anumite poziţii de maximă importanţă" a spus Bogdan Deleanu.


Norica Nicolai crede că România mai poate corecta această situaţie, utilizând mai multe căi.


"Probabil în Consiliul de politică externă ar putea domnul ministru să aibă o declaraţie care să le dea de gândit celor care fac jocurile, iar noi vom încerca să provocăm o rezoluţie, dar pentru asta avem nevoie de suportul mai multor state membre. Cert este că 150 de europarlamentari s-au abţinut la vot pe reglementarea care vizează staff-ul serviciului de acţiune externă, şi sperăm ca cele 150 de persoane să susţină un demers comun" este de părere europarlamentarul, Norica Nicolai.


În prezent, România are 70 de diplomaţi, inclusiv ambasadori, înscrişi la concursurile pentru ocuparea a 100 de posturi vacante în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene.