Anunţul a fost facut de ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, care a precizat că specialiştii lucrează la întocmirea documentaţiei necesare.

Din cele 16 produse, cel mai aproape de a fi certificate la nivel european sunt păstrăvul afumat din zona Braşovului şi cârnaţii de Pleşcoi.


Procedura certificarii dureaza doi ani, însă costurile implicate nu sunt mari, a precizat directorul executiv al Oficiului Naţional al Produselor Ecologice şi Tradiţionale Româneşti, Lucia Romanescu.


Cele 16 produse ar urma să se alăture magiunului natural de prune Topoloveni, singurul înregistrat pentru obţinerea protecţiei din partea Comisiei Europene. Altfel spus, zona din care provine produsul este declarată zonă geografică protejata, iar Comisia garantează pentru autenticitatea şi calitatea reţetei.


Deşi intenţiile autoritaţilor sunt bune, numărul produselor propuse spre recunoaştere este foarte mic. Nu demult, chiar ministrul Mihail Dumitru anunţă că România are peste 2.600 de reţete tradiţionale recunoscute la nivel naţional.



Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru: "Avem 2.653 de proiecte din partea producatorilor români în baza de date a ministerului, produsele acestora fiind recunoscute la nivel naţional ca produse tradiţionale. Dintre acestea, 16 dosare sunt în faza avansată, urmând să fie depuse pentru a fi recunoscute la nivel european. Daca vor trece de acest nivel vor primi denumirea de indicaţie de origine geografică ceea ce înseamna că produsele lor şi zonele unde sunt fabricate vor fi recunoscute în Europa."





"Pe piaţa produselor tradiţionale ar trebui să fim mai prezenţi. Produsele din lapte şi carne, precum şi mierea, sunt doar câteva dintre produsele tradiţionale. Ministerul sprijină producatorii pentru a-şi dezvolta produsele tradiţionale şi a creşte calitatea acestora, pentru a fi prezente pe pieţele europene", a mai spus ministrul Agriculturii.



În acest sens, ministerul colaborează cu Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti.



Directorul executiv al instituţiei, Lucia Romanescu, a precizat că recunoaşterea la nivel european a produselor tradiţionale româneşti va facilita exportul acestora.



"Producatorii nu o vad ca pe o prioritate, însă, dacă vor primi aceasta recunoaotere europeană, vor putea exporta mai uşor pentru că le este recunoscuta calitatea şi doar ei vor putea folosi denumirea respectivă a produselor. Sunt foarte mulţi producatori în România care folosesc pentru produsele lor aceeaşi denumire, dar calitatea este diferită", a explicat Romanescu.



Ea a adăugat că procedurile pentru obţinerea certificarii europene dureaza pâna la doi ani.



Pe de alta parte, regulamentul european din domeniul certificarii cere ca producatorii să se asocieze pentru a-şi putea depune dosarele, lucru care, spun specialiştii, se întâmpla foarte rar.