Documentul lansat la Bucureşti cuprinde rapoarte de ţară pentru Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina, cărora le recomandă să nu mai fie direcţionate într-o măsură atât de mare pe consum, ci să se axeze pe investiţii.


Două domenii în care investiţiile sunt deosebit de necesare sunt cel al infrastructurii, în special de transport, şi al reducerii diferenţelor dintre zonele rurale şi cele urbane.


S-a dat şi un exemplu: pentru parcurgerea pe calea ferată a aceleiaşi distanţe pentru care în Franţa sunt necesare trei ore, în una din cele cinci ţări la care se referă raportul sunt necesare 11.

Unele dintre aceste ţări au avut parte de scurte perioade de boom economic, dar când economia este bazată pe producţie restrânsă, de numai câteva tipuri de bunuri, şi exporturile au ca ţintă doar câteva ţări, în special Rusia, nu se poate vorbi despre o dezvoltare durabilă.


În plus, un factor atractiv, forţa de muncă ieftină nu poate funcţiona la nesfârşit câtă vreme India şi China oferă o mână de lucru şi mai ieftină.


Acest fapt ar putea fi compensat - recomandă studiul OECD - printr-o forţă de lucru cu pregătire superioară, dar sistemul educaţional din estul Europei şi din Caucazul de Sud este bazat pe acumulare de cunoştinţe, pe memorizare, nu pe dezvoltarea de aptitudini.


O altă resursă economică în ţări ca Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Georgia o reprezintă banii trimişi acasă de cei plecaţi la muncă în străinătate, în Uniunea Europeană sau în Rusia, dar - atrage atenţia studiul - o astfel de resursă nu poate sprijini dezvoltarea sustenabilă dacă banii sunt consumaţi, şi nu investiţi.


Principalul motiv pentru care ţările din estul Europei, nemembre ale Uniunii, şi cele din Caucazul de Sud au suferit mai puternic decât altele din cauza crizei economice este lipsa unei infrastructuri de transport.


C, şeful proiectului prin care a fost realizat studiul, a explicat că lipsa infrastructurii este ca o sinucidere pentru economie; la fel, împrumuturile scumpe, în special pentru IMM-uri, tocmai cele care se adaptează cel mai uşor la schimbările economice.

Paradoxal, România, deşi este membră a Uniunii Europene, se confruntă cu aceleaşi probleme ca statele menţionate în studiu: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbadjan şi Armenia.


Colm Foy, coordonatorul proiectului de studiu, în cadrul Centrului de Dezvoltare al OECD, a comentat situaţia: "Dacă pui o etichetă unui lucru nu înseamnă neapărat că astfel îi schimbi felul.


"Uniunea Europeană cuprinde ţări care pot fi descrise ca foarte dezvoltate, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, dar cuprinde şi ţări mai puţin dezvoltate şi chiar unele în curs de dezvoltare. Dacă eşti membru al Uniunii, nu înseamnă că nu mai ai probleme de tranziţie" a susţinut Colm Foy.