Manifestaţii în Franţa împotriva repatrierii romilor
Măsurile preşedintelui Nicolas Sarkozy de expulzare a romilor aflaţi ilegal pe teritoriul Franţei au stârnit un val de nemulţumiri în rândul organizaţiilor de apărare a drepturilor omului.
05 Septembrie 2010, 11:44
Mii de persoane au manifestat, sâmbătă, în peste 130 de oraşe din Franţa şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale guvernului francez, în special faţă de politica de repatriere a romilor.
Apelul la această mobilizare de anvergură a fost făcut de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, cu sprijinul sindicatelor şi al partidelor de opoziţie, în special al celor de stânga şi al ecologiştilor.
Manifestaţia din Paris a început sâmbătă , la amiază.
În fruntea protestatarilor se aflau 40 de romi români a căror tabără a fost distrusă la mijlocul lui august la Choisy-le-Roi, la periferia capitalei franceze.
"Nu politicii inumane a lui Sarkozy!", scria pe banderolele manifestanţilor.
"Nu xenofobiei şi politicii stâlpului infamiei. Libertate, egalitate, fraternitate!", erau cuvintele de pe pancarta purtată de oamenii politici, reprezentanţii sindicatelor, ai asociaţiilor şi artiştii veniţi să-i susţină.
Presa franceză arată că, aflat la un nivel scăzut în sondaje şi pus într-o situaţie stânjenitoare de scandalul politico-fiscal referitor la ministrul muncii, Eric Woerth, care trebuie să apere de marţi reforma crucială a sistemului de pensii, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat la sfârşitul lui iulie o înăsprire a politicii de securitate.
El a decis desfiinţarea taberelor ilegale de romi şi are în vedere posibilitatea de a retrage cetăţenia franceză anumitor infractori de origine străină.
Toate însă au generat indignarea societăţii civile şi a opoziţiei, precum şi îngrijorarea ONU, a Comisiei Europene şi a Vaticanului.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a fost principala ţintă a sloganurilor scandate de manifestanţi, dar nu au scăpat nici ministrul de interne, Brice Hortefeux, şi cel al imigraţiei, Eric Besson