RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 martie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Am intrat în perioada electorală pentru alegerile europarlamentare şi locale, care vor avea loc pe data de 9 iunie, iar astăzi ar urma să fie desemnaţi judecătorii din Biroul Electoral Central. Calendarul acţiunilor a fost aprobat de executiv, iar campania electorală pentru ambele scrutinuri va debuta pe 10 mai şi se va încheia cu o zi înainte de alegeri. După numărarea voturilor şi soluţionarea eventualelor sesizări sau contestaţii, rezultatele alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru membrii din România în Parlamentul European vor fi validate şi publicate în Monitorul Oficial.

Cătălin Cîrnu: Ce trebuie să ştim însă şi care sunt cele mai importante informaţii despre procesul electoral, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. Bună dimineaţa!

Toni Greblă: Bună dimineaţa! Sunt preşedintele autorităţii. Judecătorii care vor face parte din Biroul Electoral Central vor fi traşi la sorţi dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şapte, din care vor alege dumnealor un preşedinte şi un locţiitor al acestuia.

Cătălin Cîrnu: Va fi un an cu multiple alegeri. Înainte de toate, care ar fi noutăţile semnificative?

Toni Greblă: Noutăţile semnificative ar fi legate de cadrul tehnico-juridic pentru organizarea alegerilor din 9 iunie, pentru că se vor desfăşura în aceeaşi zi atât alegerile pentru Parlamentul European, cât şi alegerile locale. Şi, din acest punct de vedere, a trebuit adaptată legislaţia prin măsuri tehnico-legislative care să permită ca aceste două feluri de alegeri să poată să se desfăşoare în acelaşi timp, în aceleaşi birouri - mă refer de la Biroul Electoral Central până la biroul secţiei de votare - aceeaşi infrastructură electorală, adică o singură echipă care va forma Biroul Electoral Central, o singură echipă care va forma biroul electoral al secţiei de votare. Pentru străinătate a trebuit, de asemenea, şi asta este chiar o noutate, să fie adaptată legislaţia prin măsuri tehnice de organizare, astfel încât listele electorale pentru cetăţenii români care votează în străinătate vor fi generate electronic. Şi, de asemenea, va fi împiedicat în acest.... Deci se va câştiga timp, pentru că nu va mai trebui să scrie fiecare de mână numele, adresa şi aşa mai departe, ci va fi generată automat lista electorală. Şi acest lucru va face şi votul multiplu imposibil, pentru că, odată înregistrat în sistemul informatic pe care îl gestionăm, nu vei mai putea vota la nicio secţie de vot din ţară şi din străinătate.

Cătălin Cîrnu: Practic, nu se va putea înregistra vreun vot multiplu. Cei care sunt tineri, au peste 18 ani şi vor veni pentru prima dată la urne, ce ar trebui să mai ştie, pe lângă actul de identitate pe care trebuie să-l aibă la ei, să caute secţia de votare? Cât va dura votarea, câte secţii vor fi?/abranescu/asalar

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, astfel încât fiecare cetăţean care doreşte să obţină o informaţie în plus, prin accesarea acestui site - nume, prenume, CNP - îi va apărea automat secţia de votare la circumscripţia în care el are dreptul să voteze şi unde este sediul secţiei de votare unde acesta îşi poate exercita dreptul de vot. Trebuie să mai ştie, de asemenea, că votarea va începe pe 9 iunie, la ora 7:00 şi se va încheia la ora 22:00. După ora 22:00, în acele secţii de votare unde există cetăţeni care încă nu au apucat să voteze şi sunt, să mă exprim pe înţelesul tuturor, sunt la coadă, preşedintele biroului secţiei de votare va permite prelungirea votării până la orele 23:59, tocmai pentru a da posibilitatea la cât mai mulţi cetăţeni să-şi exercite dreptul de vot. La intrarea în secţia de votare, fiecare alegător care are dreptul să voteze atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru alegerile locale, după ce va fi identificat şi înregistrat automat în sistemul informatic, va primi cinci buletine de vot, patru pentru alegerile locale şi unul pentru alegeri europarlamentare, va intra în cabină, îşi va exprima, îşi va exercita dreptul de vot, apoi va depune fiecare buletin de vot în cele cinci urne speciale care se vor afla în fiecare secţie de votare.

Daniela Petrican: Dar cine şi cum îşi poate înscrie candidatura pentru a putea participa la alegeri?

Toni Greblă: Partide politice, formaţiuni politice, organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, candidaţi independenţi, alianţe politice sau alianţe electorale îşi pot exercita dreptul de a depune candidaţi, separat pentru fiecare din cele, cum m-am exprimat înainte, cele cinci buletine de vot. Adică vor putea depune candidaturi pentru alegerile europarlamentare, pentru primar, pentru consilieri locali, pentru preşedinte al Consiliului General, respectiv primar general al capitalei, Consiliul Judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Cătălin Cîrnu: Suntem într-o epocă, să spun aşa, în care fake news-urile, informaţiile false, deep fake-ul se află, aşa, în prim-plan. Mai ştim că Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat şi a publicat ghidul de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor. Unde poate fi găsit şi mai ales ce conţine acesta?

Toni Greblă: Acel ghid conţine principalele activităţi pe care le pot desfăşura... pot fi desfăşurate de competitorii politici în campania electorală şi, de asemenea, nişte măsuri - puţine, din păcate - care pot fi luate de autorităţi în situaţia în care regulile stabile prin actele normative în vigoare sunt încălcate./asalar/ Din păcate, legislaţia pentru a combate ştirile false, dezinformarea, defăimarea şi aşa mai departe au rămas mult în urma tehnologiei, care a avansat foarte mult, şi modul de împrăştiere a acestor informaţii este şi foarte variat; şi, pe legislaţia actuală, e aproape imposibil de combătut. Pentru că poţi să dai în /eter/ o ştire falsă şi de la Hong Kong, şi din Siberia şi de oriunde din lume. Posibilităţile de control, pe de o parte, din punct de vedere tehnic, dar mai ales din punct de vedere juridic, sunt încă limitate. Comisia, Uniunea Europeană a făcut un pas mare zilele trecute, când a elaborat un prim astfel de act normativ, dar care va intra practic în aplicaţie peste un an, un an şi jumătate.

Cătălin Cîrnu: Şi mai am o curiozitate, pentru că am văzut deja că au apărut afişe mari cu candidaţii. Cum sau ce se întâmplă cu publicitatea electorală?

Toni Greblă: Bun, publicitatea electorală este reglementată. Nu am intrat în campania electorală.

Cătălin Cîrnu: Exact.

Toni Greblă: Şi, deci, activităţi de campanie electorală în care pe un afiş de propagandă politică a unui competitor politic nu trebuie să apară nici numele candidatului foarte... nici pentru ce va vota acesta sau dacă este candidat la nişte alegeri. Se face o propagandă în ceea ce priveşte partidul respectiv, şi nu candidaţii pentru anume alegeri. Acestea vor fi permise doar după începerea campaniei electorale, care, cum bine aţi zis dumneavoastră, va începe pe 10 mai.

Cătălin Cîrnu: Aşteptăm, evident, să vedem cum va decurge, atenţi şi noi la toate problemele ce pot apărea. Să le spun tuturor celor care ne ascultă, din ţară şi din străinătate, că detalii pot găsi pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente - www.roaep.ro. Cu mulţumiri, preşedintelui Toni Greblă pentru prezenţa la "Apel matinal"!