RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 ianuarie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Daniela Petrican: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, alături de organele judiciare investighează modul de finanţare a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale desfăşurate de Călin Georgescu, a declarat ministrul finanţelor publice, Tánczos Barna.

Cătălin Cîrnu: Şi nu e totul, se lucrează intens şi la propunerea de buget pe anul 2025. Iar invitatul "Apelului matinal" este chiar ministrul de resort, ministrul finanţelor publice, Tánczos Barna. Bună dimineaţa !

Daniela Petrican: Bună dimineaţa!

Tánczos Barna: Bună dimineaţa! Vă salut pe dumneavoastră şi pe radioascultători.

Cătălin Cîrnu: Nu întrebăm de detaliile din anchetă, dar când ar putea apărea primele rezultate?

Tánczos Barna: Este greu de spus, pentru că ancheta este complexă şi este o anchetă combinată a ANAF şi a organelor judiciare, motiv pentru care este greu de spus care vor fi rezultatele şi când vor veni ele. Eu mă aştept în cel mai scurt timp posibil să avem un rezultat concret şi ele să fie prezentate de organele de anchetă.

Daniela Petrican: Spuneam că se lucrează intens şi la propunerea de buget pe anul 2025. Când va fi gata bugetul de stat, rămâne 27 ianuarie?

Tánczos Barna: Da, rămâne data stabilită pentru 27 ianuarie. Am început săptămâna trecută discuţiile cu ministerele de resort. Am început analiza cifrelor macro şi aşezarea bugetului pe un deficit de 7%. Priorităţile noastre pentru 2025 sunt, încă o dată, plata pensiilor la nivelul pensiei care s-a indexat şi s-a recalculat în 2024 pentru fiecare pensionar, plata salariilor la nivelul salariului din noiembrie sectorul public, asigurarea fondurilor pentru investiţii astfel încât să nu fie oprite şi încetinite investiţiile în infrastructura rutieră, autostrăzi, infrastructura de apă, canal şi alte infrastructuri la nivelul autorităţilor publice locale. În acelaşi timp, trebuie să continuăm investiţiile şi să asigurăm finanţarea pentru sistemul sanitar, astfel încât spitalele începute, construcţiile care au fost demarate să fie continuate. Şi, în paralel, să putem asigura şi pentru industria de armament acele finanţări de care este nevoie pentru a bifa şi obligaţiile României pe plan internaţional şi regional în domeniul apărării.

Cătălin Cîrnu: S-a tot discutat şi continuă, până la urmă, toate aceste discuţii legate de Ordonanţa "Trenuleţ", a ţinut ea seama de prevederile din planul de guvernare?

Tánczos Barna: Ordonanţa "Trenuleţ" a fost o decizie foarte complicată, ordonanţa de ajustări multisectoriale, pentru că într-un timp foarte scurt trebuiau luate foarte multe decizii, care, pe de o parte, trebuiau să asigure stabilizate şi pedictibilitate în ceea ce priveşte limitarea cheltuielilor, şi acolo trebuiau luate deciziile de tăiere a celor peste 126 de miliarde de lei cheltuieli care altfel ar fi împovărat bugetul de 2025, şi România avea câteva angajamente asumate faţă de Comisia Europeană în anul 2024, care şi ele trebuiau puse într-un act normativ. Nu sunt foarte fericit cu acele decizii, dar ele a fost o obligaţie pentru România şi a fost o obligaţie pentru a asigura o stabilitate şi predictibilitate pentru bugetul anului 2025.

Cătălin Cîrnu: Un lucru este cert: statul are nevoie de bani. S-a discutat şi despre introducerea taxei pe stâlp. Astăzi am constatat că preţurile la carburanţi s-au mai mărit cu câţiva bani. Apropo de taxa de stâlp, nu ştiu, s-a făcut o simulare, vor fi mulţi bani încasaţi de stat?

Tánczos Barna: Am început discuţiile în cadrul Ministerului Finanţelor pe această nouă impozitare care trebuie să vizeze construcţiile speciale, nu vorbim doar de stâlpi, vorbim de construcţiile speciale care până acum au fost exceptate de la plata impozitelor şi aici echitatea, principiului echităţii, spune că toate companiile care folosesc anumite construcţii, anumite imobile pentru a produce bani trebuie să plătească impozite. Dacă pentru o tinichigerie auto trebuie să plătim impozit pentru anul în care se desfăşoară activitate economică, dacă pentru o vulcanizare trebuie să plătească agentul economic impozit local pentru anul în care îşi desfăşoară construcţia, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea şi produce bani, atunci şi celelalte companii care folosesc construcţii speciale trebuie să plătească impozit pentru acele construcţii care generează business, care ţie îţi generează venit, care generează o afacere într-un domeniu anume. De aceea, în cele 90 de zile care sunt la dispoziţia Ministerului Finanţelor pentru a elabora normele metodologice, vom elabora aceste norme şi vom analiza împreună cu agenţii economici din fiecare domeniu, din fiecare sector, în ce măsură şi în ce formă ele vor fi puse în practică. Decizia a fost luată, este în ordonanţa de ajustări multisectoriale. Urmează să discutăm implementarea concretă.

Daniela Petrican: Vă gândiţi, domnule ministru, şi la o creştere a TVA-ului, la alte taxe şi impozite?

Tánczos Barna: Nu. S-a spus de foarte multe ori: decizia politică este luată, nu creştem TVA-ul!

Cătălin Cîrnu: Dar apropo de buget, se tot vorbeşte de comasarea instituţiilor, de reducerea de personal sau de limitarea, îngheţarea posturilor. Vor fi şi concedieri?

Tánczos Barna: Cocedierile nu vor fi în felul în care unii cred că se vor întâmpla, adică, nu vor fi în niciun caz concedieri în masă. Reorganizările instituţionale, din punctul meu de vedere, vor genera într-un timp rezonabil plecări naturale din sistem. Foarte multe persoane sunt convins că vor găsi loc de muncă în privat. Lucrurile nu se vor desfăşura de astăzi pe mâine. Pregătirea reorganizării şi comasarea instituţiilor oricum durează câteva luni. În această perioadă foarte mulţi îşi vor găsi cu siguranţă locuri de muncă bine plătite în mediul privat.

Daniela Petrican: Ce vor face pensionarii ale căror venituri nu vor mai creşte cu rata inflaţiei? Vom asista oare la o erodare a puterii de cumpărare?

Tánczos Barna: Inflaţia nu va fi mare în 2025. Ne aşteptăm, împreună cu Banca Mondială, la o inflaţie de 3,5% Cred că indexarea din 2024 şi recalcularea care au avut loc în anul 2024, din septembrie au adus o creştere semnificativă a puterii de cumpărare în cazul pensiilor. Şi noi ne asigurăm că aceste pensii recalculate şi indexate să fie plătite şi în 2025.

Cătălin Cîrnu: Revin la ANAF. Se străduieşte, dar nu prea reuşeşte. Cum credeţi că ANAF-ul va reuşi să motiveze contribuabilii să îşi plătească taxele la timp în general şi mai ales să nu mai adopte practici de evaziune?

Tánczos Barna: Sunt convins că sistemele digitalizate - e-factură, e-TVA, e-transport - /.../ foarte mult ANAF să crească conformarea voluntară în rândul agenţilor economici. În acelaşi timp, eficienţa trebuie mărită, trebuie crescută în cadrul ANAF, pentru că nu este suficient să încasăm volume mai mari datorită creşterii economice sau datorită unor modificări legislative cum a fost, de exemplu, creşterea salariului minim sau creşterea salariilor din domeniul sănătate sau în instituţiile publice, de acolo sigur, în urma unor creşteri de salarii şi impozite CAS, CASS mai mari ca volum, dar pe mine mă interesează creşterea eficienţei şi creşterea calitativă, adică, proporţional trebuie să crească TVA-ul încasat, trebuie să crească impozitul pe salarii încasat prin reducerea evaziunii şi prin reducerea muncii la negru.

Cătălin Cîrnu: După scăderea ratingului de ţară de către Agenţia Fitch, a fost vreun impact sau s-a resimţit vreun impact asupra investiţiilor străine în România?

Tánczos Barna: Nu este încă o reducere a ratingului de ţară. Este un prim semnal negativ dat de această agenţie şi sper ca semnalul să fie foarte clar şi recepţionat aşa cum trebuie pentru cei care sunt responsabili de gestionarea banului public, că acolo este cea mai mare provocare. Toate instituţiile publice trebuie să înţeleagă că un asemenea semnal, în primul şi în primul rând, trebuie să ducă la reducerea cheltuielilor publice, la o eficientizare a activităţii în instituţiile publice şi oferirea serviciilor pentru cetăţeni la un preţ mai mic. Adică costuri mai mici la stat, cheltuieli mai puţine, respect mai mult pentru cetăţeni şi pentru agenţii economici şi colectarea de impozite şi taxe pentru a creşte sprijinul pentru agenţii economici, pentru cetăţeni, şi nu pentru a creşte numărul de salariaţi sau pentru a creşte şi mai mult povara pe bugetul de stat.

Realizator: Da. Şi o ultimă întrebare pentru că am primit şi reacţii din partea matinalilor, ascultătorilor noştri: un ordin modificator al ANAF nu detaliază nici acum, n-au fost practic scoase normele de aplicare după mici schimbări asupra legii sponsorizării. Aveţi idee de ce se întârzie, de regulă? Nu e primul caz.

Tánczos Barna: Nu am avut încă această discuţie cu ANAF. O să am zilele următoare o analiză detaliată pe toate priorităţile pe care le are această agenţie, inclusiv cu privire la modalitatea în care putem să eficientizăm activitatea ANAF fără să creştem numărul de angajaţi şi vom discuta inclusiv acest aspect şi vom reveni cu dealii.