Pavel Ionescu: 2013 este un an deosebit de important pentru diplomaţia română, care are de rezolvat o serie de dosare concrete; primul intre ele, aderarea la Schengen şi instrumentul conex al raportului MCV, monitorizarea instituită de Comisia Europeană asupra Justiţiei din România, aceasta pe termen imediat.

Programul de guvernare al USL păstrează însă neschimbate direcţiile mari ale politicii externe româneşti: continuarea şi consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, o prezenţă dinamică şi activă în procesul decizional al UE, sprijinirea mediului românesc de afaceri, susţinerea integrării europene a Republicii Moldova.

Domnule ministru Titus Corlăţean, vă invit pentru început să creionăm coordonatele diplomaţiei române în 2013. Care ar fi direcţiile concrete pe care vă axaţi pe termen imediat şi mediu?

Titus Corlăţean: Aţi făcut o scurtă prezentare, ceea ce numim în mod firesc constantele acţiunii externe, ale politicii externe a României. Pentru că atunci când vorbim de interesele ţării noastre în spaţiul european şi euroatlantic, rolul, profilul, imaginea, credibilitatea şi influenţa României, pe care le dorim consolidate în perioada următoare, atunci când vorbim de aceste importante parteneriate strategice, începând cu cel, sigur, încheiat cu SUA, atunci când vorbim de sprijinul constant pe care România îl dă, în prima linie, Republicii Moldova în traseul său european pentru o viitoare integrare în UE, dar şi alte obiective importante, vorbim de constante ale politicii externe româneşti, care nu se schimbă dincolo de ciclul, evoluţiile politicii interne din România.

Este adevărat că în acest an, în 2013, avem câteva obiective importante pe termen scurt, care vizează interesele României în spaţiul european, dacă vorbim de negocierile în curs în ceea ce priveşte bugetul UE, resursele alocate în perspectivă prin capitolul coeziune, prin politica agricolă, deci lucruri la care România este extrem de mult interesată pentru o soluţie bună, dar şi alte obiective care ţin de interesele de securitate, interesele strategice ale României sau lucruri care vizează - aţi menţionat şi dvs - aderarea la spaţiul Schengen şi un progres constant pe linia MCV. Este adevărat, subliniez, că atât aderarea la spaţiul Schengen cât şi MCV-ul ţin pe fond de competenţa altor instituţii româneşti, nu MAE...

Pavel Ionescu: Este un efort conjugat.

Titus Corlăţean:...respectiv MAI şi Ministerul Justiţiei, dar cu siguranţă MAE are un rol important în lobby-ul politico-diplomatic, în uşile deschise, în contactele şi în promovarea acestor interese ale României.

Pavel Ionescu: Raportul asupra MCV urmează să fie adoptat în a doua parte a acestei luni, probabil îl vom avea peste nu foarte mult timp. Care sunt semnalele deja? Presa speculează că, de exemplu, SUA ar fi recomandat zilele acestea accelerarea dosarelor politicienilor pentru un raport favorabil. E vorba de dosarele Voiculescu şi Ioan Stan.

Titus Corlăţean: Presa este liberă să facă comentarii, să speculeze; suntem într-o ţară democratică şi este dreptul presei să facă analize sau să speculeze. Vorbim de un mecanism european de cooperare şi verificare în domeniul Justiţiei, acolo unde România în primul rând are interese de fond, în sensul în care avem nevoie şi ne dorim o justiţie independentă, imparţială şi eficace, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor. S-a spus în nenumărate rânduri că dincolo de aspectele care, în sfârşit, atrag atenţia comentatorilor, sunt comentate în fel şi chip, dacă ne referim doar la chestiunea procurorilor, numirea şefilor parchetelor...sunt chestiunile de fond care contează foarte mult pentru cetăţean. Un proces desfăşurat cu celeritate, care să dea satisfacţie cetăţeanului şi...cetăţean care să nu mai fie obligat să aştepte ani şi ani de zile pentru desfăşurarea unui proces. Intrarea în vigoare, punerea în aplicare a noilor coduri, civil, procedură civilă, penal, procedură penală, acestea sunt instrumente de fond ale reformei în justiţie şi mecanismul aceste ne oferă până la urmă o bună ocazie de a avansa în această reformă, în aspectele ce ţin de integritate, de combaterea corupţiei, care până la urmă vizează şi sănătatea societăţii româneşti, inclusiv sănătatea economică a climatului investiţional în România. Sunt interese de fond în cadrul acestui mecanism şi sunt importante, e importantă continuarea progreselor.

Discutăm din păcate destul de puţin în spaţiul public de eforturile pe care instituţiile româneşti, inclusiv sau mai ales Ministerul Justiţiei şi în ultimele luni le-au promovat, le-au desfăşurat, pentru că vorbim aici de resurse alocate bugetar şi financiar pentru corpul magistraţilor, pentru infrastructura instanţelor, pentru aspectele legislative. Ei, lucrurile astea, din păcate, sunt mai puţin evocate iar aici există paşi concreţi, importanţi, există progrese care, sunt convins, vor fi evidenţiate în viitorul raport.

Pavel Ionescu: Vor fi evidenţiate favorabil în viitorul raport, vă aşteptaţi la acest lucru? Bănuiesc că poate aveţi deja şi o serie de informaţii din interiorul raportului.

Titus Corlăţean: Bun, lucrurile astea se vor discuta atunci când raportul va fi definitiv, va fi dat publicităţii. Ceea ce spun este că, încă o dată, că dincolo de dezbaterea asta vie pe anumite puncte care ţin de MCV în spaţiul public, există progres concret, există progres important pe care pe partea tehnică a raportului MCV în mod normal vor trebui să fie reflectate. Ce alte aspecte, cele 11 puncte, partea mai politică care a fost adăugată la raportul CE după vara trecută, mare parte din aceste probleme au fost rezolvate de mai multă vreme. Rămâne, e adevărat, în suspensie, de exemplu, această chestiune a numirilor procurorului general, respectiv procurorului şef la DNA, dar să nu uităm totuşi că până una alta înţelegerea şi discuţiile cu CE privind o procedură transparentă de prezentare a candidaturilor, de evaluare la Ministerul Justiţiei şi după aceea transmiterea la CSM, această procedură a fost pe deplin respectată. Au fost dezbaterile din CSM, nu vreau să le mai comentez în spaţiul public, în mod normal ar urma o decizie a preşedintelui. Deci până una alta, procedural, aceşti paşi au fost făcuţi. Deci sunt lucruri care totuşi trebuie consemnate de o manieră obiectivă, în opinia mea.

Pavel Ionescu: Aţi vorbit de dimensiunea politică, cele 11 puncte, dar dimensiunea politică a fost tot timpul aplanată în acest MCV, tot timpul, şi ea s-a reflectat în aderarea României la Schengen amânată din motive politice. Până la urmă a fost clar lucrul acesta, anul 2012 a fost un an ratat pentru Schengen. Ştiu că aţi discutat cu omologul dvs olandez şi urmează să aveţi o întâlnire cu dânsul la începutul lunii viitoare. Olanda şi Germania sunt practic vectorii opoziţiei intrării României în Schengen, sau în fine, sunt ţările care au avut o poziţie mai puţin favorabilă. Ce semnale avei de aici? În privinţa Olandei.

Titus Corlăţean: Este adevărat că în cursul zilei de luni, am avut o discuţie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscător al României şi al realităţilor româneşti. Într-o fostă capacitate anterioară de ministru al afacerilor europene al Olandei, a fost de altfel şi unul din sprijinitorii consecvenţi ai procesului de negocieri pentru aderarea României la UE.

Pavel Ionescu: E un politician cu foarte multă experienţă.

Titus Corlăţean: E un om cu foarte multă experienţă şi care cunoaşte realităţile româneşti din proprie experienţă şi nu din relatările din presă. Spun asta pentru că este foarte important şi există un anumit grad de deschidere pozitivă pe care am înregistrat-o de la bun început. Noi ne-am şi pus de acord, de altfel, să avem nu doar acea întâlnire oficială, probabil la începutul lunii februarie...

Pavel Ionescu: Bucureşti sau Haga, până la urmă?

Titus Corlăţean: Aştept un răspuns din partea omologului olandez, pentru că există două variante de lucru: o vizită la Bucureşti, cu o componentă eonomică importantă - pe relaţia bilaterală nu uitaţi că Olanda este primul investitor străin în România - sau o posibilă deplasare a mea la Haga, care ar include însă un program ceva mai complex şi contacte la alte instituţii şi la nivel parlamentar, care este oricum foarte necesar. Până una alta, însă, probabil că vom avea o întâlnire mult mai rapidă, probabil în două zile, la Consiliul extraordinar afaceri externe, întâlnirea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din UE convocată joi la Bruxelles, pe o cu totul altă temă, cea legată de situaţia din Mali, şi acolo vom avea prilejul, la la Bruxelles, probabil, să avem deja o primă discuţie pe tema Schengen.

Una peste alta este cunoscut efortul României, cel de îndeplinire a criteriilor de aderare. Este cunoscut efortul investiţional, un miliard de euro, pe care România i-a investit pentru securizarea frontierelor, pentru pregătirea echipelor cu un foarte mare grad de transparenţă, inclusiv pentru echipele de experţi olandezi care au fost prezente în diferitele puncte de frontieră. Acest lucru se reflectă, în ultimă instanţă, într-un sprijin foarte, foarte larg la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, un sprijin foarte clar din partea comisiei, care spune de o manieră fără dubii: nu există o conexiune între MCV şi respectiv Spaţiul Schengen. Şi unele state membre, aşa cum este cazul Italiei, pentru că astăzi l-am primit în vizită de încheiere a misiunii pe ambasadorul italian la Bucureşti, Italia care spune foarte clar şi solicită celorlalte state membre şi Comisiei Europene o dată certă, clară, în acest an pentru România pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

Pavel Ionescu: Vom avea această dată certă? Cresc şansele ca martie, să zicem, dacă nu martie, poate imediat în următoarea reuniune a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne să fie discutat cazul României si al Bulgariei?

Titus Corlăţean: Uitaţi, eu prefer să vorbesc de acţiunea politico-diplomatică, de demersul de lobby, de eforturile pe fond, de contactele pe care le avem şi le vom avea şi prefer să vorbesc despre rezultate, la momentul când vor veni şi nu de previziuni. Mi se pare că este o chestiune de seriozitate în ceea ce avem a spune şi a acţiona, dar din acest punct de vedere vă asigur că obiectivul Schengen promovat de Ministerul de Interne, pentru că este instituţia competentă pe fond, dar şi noi, la nivelul Ministerului de Externe, sper, dublaţi cât mai repede de acţiunea parlamentară, şi astăzi am făcut demersuri către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, pentru a înfiinţa foarte rapid grupurile parlamentare de prietenie cu Olanda şi Germania şi contacte pe linie parlamentară foarte rapide.

Uitaţi, lucrurile astea le facem într-o strategie integrantă. Elemente ale strategiei, de altfel, le-am dat publicităţii în urmă cu câteva zile, rezultatul acţiunii comune, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, deci suntem în direcţia cea bună şi sper eu să ne atingem obiectivul în cursul acestui an, aşa cum ne-am propus.

Pavel Ionescu: Domnule ministru Corlăţean, vorbeaţi de Uniunea Europeană, de bugetul Uniunii Europene. Vom ajunge şi la întrebarea cum se poziţionează România în această prelungită dezbatere, dar criza din Uniunea Europeană a afectat în mod indirect România. Din fericire, şomajul în România e la cote acceptabile, dar pentru mulţi români care muncesc în străinătate, situaţia nu mai e nici pe departe acum comparabilă cu, să zicem, jumătatea deceniului trecut. Avem totuşi câteva situaţii speciale: Spania, care a limitat imediat, anul trecut, deschiderea către forţa de muncă românească şi a fost cazul Olandei, care a introdus, inclusiv în programul de guvernare, posibilitatea ieşirii din spaţii de gen Schengen, pentru a se proteja de un aflux de muncitori români. Acum, Marea Britanie se pregăteşte pentru anul 2014, când va expira perioada când aceste restricţii puteau fi introduse şi construieşte un aşa-numit, să zicem, bloc. Se pun la punct mijloace pentru a bloca accesul muncitorilor români. Tabloidele din Londra, deja, au pornit o psihoză. Vedeţi în Uniunea Europeană posibilitatea creării unor cetăţeni de rangul doi, a unor muncitori de rangul doi, ca un mijloc de contracarare a crizei economice? România e în pericolul acesta?

Titus Corlăţean: Bun, realist vorbind, întotdeauna au fost tentaţii odată cu ultimul val lărgit. Voi vorbi de 10+2, deci cele 12 state în principal, nu exclusiv, centrale, est europene, fostele state comuniste, de-a trata într-un anumit fel "fluxul masiv" - sesizaţi ghilimelele - de muncitori imigranţi veniţi din est, care vor lua locurile de muncă sau, eventual, vor exporta şi criminalitate în spatele...

Pavel Ionescu: Muncitorul polonez.

Titus Corlăţean: ...plecând de la "le plombier polonez" şi...

Pavel Ionescu: Instalatorul polonez.

Titus Corlăţean: ...continuând cu ai noştri muncitori români, bulgari ş.a.m.d. de o manieră foarte, foarte clară. Românii au contribuit, prin munca lor, în societăţile europene, din care fac parte deja de un număr foarte important de ani, au contribuit la creştere economică, la prosperitate. Au făcut joburi, pe care autohtonii poate au dorit mai puţin să le facă. Ăsta e un lucru pe care trebuie să-l spunem. Vreau să spun că românii au avut o contribuţie foarte mulţi ani la o creştere economică importantă în Marea Britanie, în Italia un procent important din Produsul Intern Brut, în Spania ş.a.m.d. Fotografia este complexă şi nu este negativă sau preponderent negativă în ceea ce-i priveşte pe români. Vă aduc aminte, de exemplu, că Italia a luat decizia liberalizării complete a pieţei forţei de muncă de la 1 ianuarie 2012. Spania, din păcate, care avusese anterior o politică mult mai deschisă faţă de muncitorii imigranţi...

Pavel Ionescu: A făcut paşi înapoi.

Titus Corlăţean: ...a făcut un pas înapoi, în condiţiile unei economii şi unei situaţii economice foarte dificile.

Pavel Ionescu: Marea Britanie, totuşi, foarte vocală acum. Aveţi un plan de demersuri, să zicem?

Titus Corlăţean: Nu, pe de altă parte, dacă-mi permiteţi să termin ideea, atât de mult discutata situaţie din Marea Britanie, ce spune presa, ce spun tabloidele. Pe mine mă interesează ce spune Ministerul Afacerilor Externe britanic şi, din comunicările oficiale pe care le avem, contactele constante pe care le avem cu partenerii britanici, lucrurile sunt extrem de clare. Marea Britanie va respecta angajamentele din tratatul Uniunii, astfel încât va exista o liberalizare a pieţei forţei de muncă pentru muncitorii români de la 1 ianuarie anul viitor. Nu va exista o prelungire, pentru că tratatul permite maximum şapte ani.

Pavel Ionescu: Cei şapte ani expiră acum, în 2014.

Titus Corlăţean: Sigur şi ei expiră la sfârşitul acestui an.

Pavel Ionescu: Domnule ministru, SUA sunt pe lângă Uniunea Europeană partenerul, poate, cu cel mai mare impact în România, nu neapărat pentru că avem, dar şi pentru că avem un parteneriat strategic sau că au fost instalate în România elemente ale scutului antirachetă. Care sunt priorităţile pentru relaţia în 2013 cu SUA? Ştiu că aţi discutat, la sediul MAE, cu însărcinatul cu afaceri al SUA, Duane Butcher, despre o agendă de contacte politico-diplomatice la nivel înalt pentru anul acesta. Despre ce contacte ar fi vorba?

Titus Corlăţean: O astfel de relaţie esenţială pentru România, atât în plan bilateral, cât şi în spaţiul euroatlantic, inclusiv în conexiunea cu Europa, trebuie susţinută la nivel politic în primul rând, prin contacte politice, şi lucrăm în acest sens pentru o agendă politică la nivel înalt. Daţi-mi voie să am doar o exprimare concisă. Avem o bună înţelegere bilaterală cu privire la necesitatea de a avea contacte politice, politico-diplomatice, începând cu contactul între cei doi miniştri de externe, ministrul de externe de la Bucureşti şi noul secretar de stat american. Avem o deplină înţelegere a necesităţii de a susţine economic această relaţie şi am mai avut prilejul să vorbesc în spaţiul public de un interes extrem de consistent din partea multor corporaţii americane reunite pe lângă ceea ce cunoaştem în România, Camera de Comerţ, noul constituit AMRO, Consiliul de Afaceri Americano-Român, cu corporaţii americane doritoare să investească, să fie prezente nu pe termen scurt, ci pe termen mediu şi lung.

Avem interesele strategice care ne leagă, avem aceste proiecte extrem de importante nu doar în plan bilateral, ci în arhitectura de securitate euro-atlantică - mă refer la scutul antirachetă - cu o bună implementare atât a aranjamentelor, înţelegerilor care decurg din acordul de bază încheiat cu americanii, dar şi în ceea ce priveşte demararea activităţii la infrastructura propriu-zisă, la Deveselu.

Vom dori să marcăm în mod public, printr-o ceremonie specială, cu o prezenţă politică importantă româno-americană, în prima parte a acestui, începutul acestor lucrări la baza viitoare de la Deveselu şi, bineînţeles, avem cooperare în cadrul alianţei, cea legată de Afganistan, acolo unde România îşi respectă angajamentele şi şi le va respecta şi nu în ultimul rând, atât de importanta chestiune a politicii de vize pentru România şi pentru cetăţenii români. De altfel, poate cunoaşteţi, în toamna anului trecut, noi am pus bazele unui...

Pavel Ionescu: Task force.

Titus Corlăţean: ...mecanism, unui grup de lucru în task force româno-american menit să implementeze declaraţia de parteneriat strategic, care conţine mai multe grupe de lucru. Un grup de lucru, în principal, care ne interesează pe tema asta, acel legat de chestiunea consulată şi de vize, pe 31 ianuarie, vom lansa activitatea acestui grup care are mai multe dimensiuni. Acest lucru ne va ajuta în implementarea anumitor măsuri concrete, într-o campanie de mai bună informare, mai ales în mediile, să spunem, oraşele mici, mijlocii şi în mediul rural, de acolo unde foarte mulţi cetăţeni români completează solicitări de viză on line şi nu ştiu să le completeze corect, şi asta duce la respingerea acestor solicitări.

Pavel Ionescu: Care finalmente va ajuta la programul visa waiver.

Titus Corlăţean: ...viza ridicată, dar cu siguranţă avem alte componente politice importante: contactele cu Departamentul de Stat, cu Congresul, mai ales că acolo este în discuţie un proiect legislativ, care, dacă va fi adoptat, va introduce o modificare a criteriilor, care vor veni în întâmpinarea părţii române, şi atunci sperăm să accelerăm acest proces de introducere a României în visa waiver.

Pavel Ionescu: Aţi vorbit despre românii care muncesc în străinătate. Aş vrea să vorbim, pentru final, şi despre comunităţile de români din vecinătatea României, de Valea Timocului, Transcarpatia, exemplele cele mai elocvente. Ce proiecte are Ministerul de Externe pentru românii din afara graniţelor în perioada imediată?

Titus Corlăţean: Aş face mai întâi un comentariu instituţional. Odată cu formarea noului guvern, MAE a primit în structura sa fostul Departament pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, condus, în cadrul MAE, de către un ministru delegat, domnul ministru Cristian David, care este responsabil direct de acestă activitate. Este un argument în favoarea unei abordări integrate, chestiuni legate de politici, de strategii, de viziuni, pe care MAE în mod tradiţional le promovează, cu acţiunea concretă pe fond, cu proiectele legate de prezervarea identităţii româneşti, dacă ne referim doar la românii din jurul frontierei României. Deci, din acest punct de vedere, eu văd un mare pas înainte, prin această abordare instituţională integrată.

În al doilea rând, vă asigur că problemele românilor din jurul României rămân o prioritate de vârf pentru acţiunea politico-diplomatică românească şi toate dosarele bilaterale politice pe care le discutăm, fie cu partea ucraineană, fie cu Ungaria, fie cu Serbia, fie cu alte state din regiune au în centrul atenţiei situaţia românilor şi ştim foarte bine, le-am discutat, ceea ce înseamnă necesitatea de a avea reprezentare parlamentară românească din minoritatea română în anumite cazuri, necesitatea de a asigura educaţia în limba maternă, exerciţiul libertăţii religioase în limba maternă. Lucrurile astea stau constant în atenţie, le discutăm cu partenerii noştri şi dorim să avansăm în direcţia cea bună.

Pavel Ionescu: Pentru ultimul minut al discuţiei noastre din această seară, domnule ministru Titus Corlăţean, aş vrea să vă referiţi la discuţiile pe care le veţi avea la Bruxelles, la Consiliul special de afaceri externe al UE. Deja v-aţi exprimat profunda preocupare faţă de situaţia din Mali, unde acţionează o serie de grupări radicale. Cum priveşte România acest dosar?

Titus Corlăţean: Am dat publicităţii o poziţie oficială a MAE român în care, pe de-o parte, noi ne-am exprimat, şi nu suntem singurii, evident, preocuparea profundă faţă de evoluţiile din Mali, acolo unde grupări armate teroriste, extremiste, fundamentaliste generează prin violenţă riscuri importante privind stabilitatea în toată regiunea subsahariană şi aici vorbim de un interes, pe de-o parte, a comunităţii internaţionale democratice de a combate terorismul, de a combate extremismul fundamentalist şi de aici necesitatea unei intervenţii. Deci în mod evident că salutăm, pe de-o parte, faptul că există şi are loc această reuniune extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din UE, am salutat rolul, acţiunea Franţei, care vine în sprijinul autorităţilor legitime din Mali. Faptul că există o necesitate a unei coordonări internaţionale la nivelul UE, în sensul de a acorda un sprijin foarte consistent, aşa cum francezii au făcut de altfel şi aşa cum şi de la nivelul Naţiunilor Unite, de exemplu, s-a semnalat. Nu trebuie să tratăm, să spunem, a la légére această situaţie, care este realmente extrem de preocupantă. Voi fi prezent la Consiliul extraordinar de la Bruxelles, voi exprima poziţia României de sprijin, de solidaritate în această direcţie. Acest lucru se va întâmpla joi, înainte, pentru că misiunea noastră este mai scurtă - fac măcar această precizare - înainte ca vineri, ziua următoare, la Bucureşti, să-l primesc în vizită pe ministrul afacerilor externe din Republica Moldova, Iurie Leancă, cu care avem această agendă bilaterală extrem de bogată, extrem de importantă, având în vedere şi natura specială a relaţiilor dintre ţările noastre.

Interviu difuzat în emisiunea "Agenda globală" de la Radio România Actualităţi

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune