Realizator: Aţi primit asigurări că Marea Britanie va elimina restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, începând cu 1 ianuarie 2014, conform tratatelor UE, dar aţi stabilit şi că, pe viitor, ar putea fi formalizată cooperarea bilaterală pentru prevenirea potenţialelor abuzuri ale dreptului de liberă circulaţie.

Titus Corlăţean: În primul rând am obţinut o confirmare foarte importantă, la care ţineam foarte mult, faptul că Regatul Unit va elimina restricţiile de pe piaţa muncii şi pentru cetăţenii români, începând cu 1 ianuarie 2014, şi asta în ciuda foarte multor discuţii, controverse, discuţii aprinse în plan politic şi în media britanică care se desfăşoară în clipa de faţă.

În al doilea rând, am obţinut în această declaraţie o apreciere publică din partea guvernului britanic faţă de contribuţia pozitivă pe care marea majoritate a românilor din Marea Britanie o au în societatea britanică la dezvoltarea economiei britanice. E un lucru important, şi pentru prestigiu, şi pentru imaginea României, şi pentru imaginea românilor care trăiesc în Marea Britanie, pentru că marea majoritate dintre ei sunt bine integraţi, sunt oameni, unii dintre ei, cu o foarte bună pregătire şi educaţie, îşi plătesc taxele, impozitele şi merită respectul comunităţii, al societăţii britanice şi în niciun caz ofense din partea unor politicieni xenofobi sau populişti care, din păcate, se manifestă şi în Marea Britanie.

În al treilea rând a fost reiterat principiul liberei circulaţii în UE ca parte importantă a pieţei unice, ca o valoare fundamentală şi era foarte important să reafirmăm acest principiu, împreună cu condamnarea cazurilor, care există din păcate, de exploatare a forţei de muncă, inclusiv din România, care se petrec în Marea Britanie şi vorbim de fapt de un pachet extrem de pozitiv, reafirmat în declaraţia comună. Dar, în acelaşi timp, dacă există şi vor exista eventuale abuzuri ale acestor drepturi la liberă circulaţie, este firesc să cooperăm. Mai departe, dacă sunt cazuri de infracţionalitate; aici am colaborat şi vom continua să colaborăm pe linia serviciilor de poliţie, pe linia parchetelor, dar în acelaşi timp ţin de integrarea socială, de inserţia socială.
Or, aici avem nevoie de o mai bună cooperare şi un mai corect discurs public, inclusiv la nivel politic. Am spus, la nivelul Ministerului Muncii din România, de exemplu, este deschidere pentru negocierea unui acord pe această linie, fie pentru semnarea acestui acord, aşa cum acelaşi Minister al Muncii din România a semnat recent, prin persoana doamnei ministru Câmpeanu, un acord similar la Haga, în Olanda.

Realizator:România şi Marea Britanie vor iniţia un dialog privind energia, atât bilateral, cât şi la nivel european. În ce constă acest plan?

Titus Corlăţean: Aici există preocupări comune legate de politicile naţionale, dar şi politici europene, care să vizeze resurse energetice mai importante şi mai ieftine în perioada următoare, mai puţin poluante. Tema energiei regenerabile este o temă de interes comun. De asemenea, explorarea resurselor de gaze de şist este o temă care este foarte importantă şi pentru Marea Britanie şi pentru România şi nu în ultimul rând energia nucleară. În acest context, există un interes de a avansa în discuţiile pe care le-am avut şi anterior la nivelul Uniunii Europene pentru o piaţă comună a energiei în Europa, pentru reguli foarte clare.

Realizator:România a fost din nou nominalizată într-o rezoluţie a Parlamentului European privind presupusele închisori ale CIA în diverse ţări europene.

Titus Corlăţean: Am luat notă de această rezoluţie şi de raportul adoptat de Parlamentul European. Evident că vom studia cu atenţie textul acestei rezoluţii, care de fapt este un document politic, nu este un document juridic constrângător şi din informaţiile pe care le deţin se adresează mai multor state europene, 13 la număr, state importante. Mi-aduc aminte că a existat o anchetă minuţioasă, transparentă, cu foarte multe documente şi audieri pe care Senatul României a realizat-o, un raport extrem de voluminos pe care l-a adoptat, cu mai mulţi ani în urmă, pe această temă, care a fost pus la dispoziţie şi la Bruxelles Comisiei Europene, Uniunii Europene, dar şi Consiliului Europei. Or, din acest punct de vedere, nu ştiu care sunt elementele suplimentare, dar, în orice caz, vom examina, evident, cu toată atenţia acest document şi vom vedea care sunt concluziile şi măsurile care eventual s-ar impune.

Interviu realizat de Carmen Gavrilă