România va colabora cu Consiliul Europei şi Comisia de la Veneţia nu doar pentru modificarea Constituţiei dar si pentru legea electorala si proiectul de regionalizare, a anunţat în exclusivitate la Radio Romania Actualităţi, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Oficialul a declarat în exclusivitate, redactorului RRA, Carmen Gavrilă, că viitoarea constituţie trebuie să clarifice rolul instituţiilor şi separarea puterilor în stat.

Reporter: Care sunt punctele cele mai importante, mai delicate în care Consiliul Europei şi Comisia de la Veneţia lucrează cu România pentru modificarea Constituţiei?

Thorbjørn Jagland: România este cea care va decide, dar noi suntem încântaţi că implicaţi Comisia de la Veneţia astfel încât Constituţia să fie conformă cu standardele şi convenţiile europene. Nu eu sunt cel care trebuie să vorbească despre chestiunile delicate dar cred că e important să fie clarificate rolurile diverselor organsime ale statului şi să existe o separare clară a puterilor în stat, acesta este de altfel principul de bază al statului de drept. E important şi ca sistemul să protejeze drepturile fundamentale ale omului.

Reporter:În timp v-aţi exprimat în legătura cu relaţia instituţională dintre puterile statului, de exemplu între Guverrn şi Parlament.

Thorbjørn Jagland: Opiniile mele au fost legate mai ales de criza politică din vara trecută. Acum văd că situaţia s-a stabilizat şi că Parlamentul este în plin proces de clarificare a chestiunii imunităţii parlamentare. Est important ca această imunitate să nu fie în exces pentru că trebuie să aibă de a face mai ales cu rolul de bază al parlamentarilor, adică aceştia să nu fie în niciun fel de conflicte de interese şi astfel să poată fi independenţi de orice forţe din exterior şi să poată controla puterea executivă.

Reporter: În România este o mare dezbatere legată de statutul parlamentarilor în conexiune cu ANI, mai ales dacă aceştia să renunţe la funcţie sau nu atunci când ANI semnalează suspiciuni de conflicte de interese, în condiţiile în care ANI nu este organism judecătoresc.

Thorbjørn Jagland: Important este să existe un mecanism, chiar în interiorul Parlamentului, în care oamenii să aibă încredere. Bineînţeles că parlamentarii au dreptul să fie judecaţi de un tribunal, dar pe de altă parte, aşa cum recent am văzut în Slovenia, un organism anticorupţie a dezvăluit informaţii despre premier şi despre liderul opoziţiei, care au dus la demisia lor. Asta nu înseamnă că au fost condamnaţi de un tribunal dar asupra unui lider politic nu trebuie să fie nicio îndoială privind integritatea. Demnitarii ar trebui să ştie să nus e implice îna ctivităţi care să arunce vreo umbră asupra mandatului lor în parlament.

Reporter: Am înţeles că România, Consiliul Europei şi Comisia de la Veneţia vor colabora şi pe marginea viitoarei noastre legi electorale. Aţi discutat despre asta cu oficialii români?

Thorbjørn Jagland: Da, este adevărat. Este foarte important să fie o constituţie pe care să o accepte toată lumea şi să fie pentru toată lumea şi la fel de importantă este o lege electorală corectă, care să ofere o competiţie corectă pentru putere şi care să fie acceptată de toate partidele politice.

Reporter:Aţi spune că ar fi nevoie mai întâi de Constituţie şi apoi de legea electorală?

ThorbjørnJagland: Măcar să fie, mai mult sau mai puţin, procese derulate în paralel. Când veţi avea alegeri veţi vrea să ştiţi pentru ce fel de organisme votaţi, aşa că ar fi logic să clarificaţi mai întâi asta, prin constituţie, şi apoi să aveţi alegeri generale.

Reporter:Aţi discutat cu oficialii români şi despre subiectul regionalizării, pentru o eventuală colaborare şi în acest domeniu?

Thorbjørn Jagland: Da, am discutat şi suntem gata să oferim asistenţă, avem pentru asta nu doar Comisia de la Veneţia ci şi Congresul pentru guvernanţă regională şi locală, care are experienţă în domeniu în mai multe zone din Europa. Şi acest proces este unul foarte important, trebuie să iasă bine, în ce priveşte structura locală a autorităţilor. Regionalizarea trebuie să ţină cont de situaţia de aici, de istorie, de compoziţia populaţiei. Acestea sunt diferite de la ţară la ţară, deci trebuie să găsiţi soluţii proprii.

Reporter: Unii oficiali români au spus deja că este exclusă o împărţire pe criterii etnice, cu trimitere la zonele locuite în procent mare de maghiari.

Thorbjørn Jagland: Nu am o poziţie în legătură cu asta, depinde doar de România, cu condiţia ca soluţia să aibă la bază drepturi egale pentru toată lumea. Eu sunt încântat să văd cum România a administrat chestiunea minorităţilor aici şi sper că acest lucru va fi păstrat pe viitor.

Reporter: România este poate singura ţară care a dorit retrocedarea în natură a proprietăţilor confiscate de comunişti. Acum avem nevoie de o prelungire a termenului până la care să avem o lege unitară în domeniu. Cum veţi sprijini România?

Thorbjørn Jagland: Suntem in acord cu premierul Ponta. Guvernul va cere CEDO o scurtă amânare până la prezentarea legii în parlament. Între timp noi vom parcurge proiectul împreună cu guvernul ca să obţinem o lege bună să nu mai existe riscul unor noi plângeri care să ajungă apoi la CEDO. Nu este vorba de o întârziere foarte mare, doar 3 sau 4 săptămâni.

Reporter:Cum va funcţiona această cooperare cu Consiliul şi Comisia, pe tema Consituţiei, a regionalizării, a legii electorale? Aveţi nevoie mai întâi de solicitări oficiale de la guvern de la parlament?

Thorbjørn Jagland: Avem nevoie de cereri dar nu contează de la cine. E o chestiune internă a României dacă de exemplu pentru modificările la Consituţie cerea de asistenţă către noi vine de la preşedinţii camerelor parlamentare sau de la guvern. Pentru noi nu asta e improtant, poate doar aici în România.

Reporter:Colaboraţi cu România pentru modificarea Constituţiei. Consiliul colaborează la fel şi cu Ungaria, pentru că şi ei trec printr-o modificare de lege fundamentală.

Thorbjørn Jagland: Este o mare diferenţă între România şi Ungaria. Trebuie să spun, şi am avertizat în legătură cu asta, Ungaria s-a grăbit cu schimbări majore de constituţie ceea ce a dus la situaţia că opoziţia ungară nu acceptă Constituţia, ceea ce nu e bine, pentru că legea fundamentală ar trebui să fie pentru toţi, acceptată de toţi, o platformă pentru o corectă competiţie politică şi constituţia să nu fie folosită ea însăşi ca instument în jocul politic. Asta am văzut în Ungaria şi din fericire aici văd exact opusul. În România este un proces care include pe toată lumea, toate partidele parlamentare dar şi societatea civilă prin acest forum care a fost creat, iar implicarea Consiliului Europei cu expertiza sa asigură un proces solid şi cred eu cu rezultate foarte bune.

Reporter:Cum vedeţi eventualele viitoare limitări ale liberei circulaţii a forţei de muncă în Europa, din 2014, când trebuie ridicate toate restricţiile? Unele state se pregătesc să contracareze aşa-zise valuri de muncitori români.

Thorbjørn Jagland: Sunt îngrijorat că acest subiect crează atâta teamă care este, cel mai probabil, exagerată şi exploatată în scopuri politice. Unele cuvinte care sunt acum folosite mă îngrijorează iar rolul meu este să spun că toţi cetăţenii europeni au acelaşi drept să călătorească şi să îşi caute de lucru, ceea ce trebuie să se aplice şi românilor şi bulgarilor, indiferent de originea etnică. Când europeni de aici sau din altă parte vin, statele Europei au obligaţia să le asigure drepturile pentru că acelaşi sistem de protecţie acoperă întregul continent. Mă îngrijorează aceste tendinţe de exagerare a problemelor, de exploatare politică, ceea ce duce la exprimări xenofobe şi chiar violenţe. Trebuie să fim vigilenţi să ţinem deschişi ochii şi urechile.

Interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi şi realizat de Carmen Gavrilă.