Consiliul Europei zdruncină vechile percepţii că doar în noile democraţii sunt probleme cu statul de drept şi corupţia.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland spune că, în baza datelor, problemele cu corupţia şi statul de drept sunt răspândite şi în mai vechile mari democraţii.

Tornbjorn Jagland a precizat că în ultimii ani România a făcut numeroase progrese, în special în lupta anticorupţie şi în îmbunătăţirea sistemului juridic şi că ţara noastră este extrem de importantă, pentru toată Europa, pentru că România joacă un rol stabilizator într-o regiune în care încă există riscuri de conflict.

Carmen Gavrilă: Recentul dumneavoastră raport arată că Europa este în cea mai mare criză a drepturilor omului de la Războiul Rece încoace. Ce defineşte această criză şi cum s-a ajuns aici?

Thorbjørn Jagland: Sunt mai multe semnale îngrijorătoare. Corupţia este larg răspândită în cea mai mare parte a statelor membre ale Consiliului Europei, sunt în creştere tendiţele xenofobe chiar rasiste şi atacurile împotriva minorităţilor şi bineînţeles, criza economică. Toate acestea au cauzat tulburări sociale pentru că drepturile sociale ale oamenilor au fost afectate. Raportul meu arată şi că aceste probleme sunt în aproape toate statele membre. Până acum, percepţia era că problemele cu drepturile omului şi statul de drept erau doar în aşa-numitele democraţii noi şi că în cele vechi nu erau deloc probleme. Acest lucru nu este adevărat. Este o imagine îngrijorătoare dar sunt lucruri pe care le putem face.

Carmen Gavrilă: UE urmează să fie parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acum, avem în noul Parlament European o prezenţă semnificativă de partide eurosceptice, chiar extremiste, xenofobe. Cum se adaugă asta la criza drepturilor omului de care vorbiţi în raport?

Thorbjørn Jagland: Mă bucur că România nu a ales această cale, ca alte state în care au fost alese partide extremiste. N-ar trebui să exagerăm ce s-a întâmplat. Bineînţeles că acest lucru poate să creeze probleme în Parlamentul European, dar depinde foarte mult de felul în care vor acţiona forţele politice clasice, dacă vor fi capabile să coopereze mai mult sau dacă vor lăsa loc de mişcare acestor forţe extremiste. Cred că e nevoie să vedem de ce s-a întâmplat asta. Eu cred că în bună parte din cauza creşterii şomajului, a problemelor sociale de unde şi nemulţumirea socială faţă de clasa politică, şi trebuie să facem ceva în legătură cu acestea.

Carmen Gavrilă: Unii analişti spun că este vorba şi de o pierdere a identităţii europene în faţa diversităţii şi multiculturalismului din ultimii ani.

Thorbjørn Jagland: Eu aşa cred. Acest fapt face parte din imaginea de ansamblu, atunci când ai amestecul de şomaj şi probleme sociale tot mai mari cu o creştere a imigraţiei, atunci oamenii simt că ei sunt cei care au de pierdut, aşa că e greu de menţinut ideea că Europa este un continent al mai multor culturi, grupuri etnice şi religii. Mulţi se tem că cei care vin din afară, sunt o ameninţare. După părerea mea, asta nu e adevărat, dar aşa sunt văzute lucrurile în multe părţi.

Carmen Gavrilă: Cum putem atinge un echilibru între păstrarea identităţii europene clasice şi respectarea a tot ce este cuprins în expresia "drepturile omului"?

Thorbjørn Jagland: În primul rând, este nevoie de o îndrumare politică clară. Oamenilor trebuie să li se spună care este realitatea, că depindem de imigranţi, că fără ei nu am putea menţine nivelul de trai european şi că vom depinde de ei şi pe viitor. În plus, trebuie să creem mai multe slujbe. Oamenii sunt frustraţi pentru că nu au de lucru. Aceasta este cheia pentru mai multă coeziune şi stabilitate socială.

Carmen Gavrilă: Ce poate face, concret, Consiliul Europei în această criză a drepturilor omului?

Thorbjørn Jagland: Ce facem noi este să susţinem drepturile egale pentru toţi, pentru minorităţi şi încercăm să dezvoltăm o cultură a diversităţii. Trebuie să fim mai mult în dialog cu cetăţenii, liderii politici trebuie să facă asta, să comunice cu oamenii despre realităţi, nu să se joace cu date eronate şi cu percepţiile unora.

Carmen Gavrilă: Se discută despre nevoia de a reforma sistemul de convenţii. În ce sens ar trebui făcute aceste reforme?

Thorbjørn Jagland: Trebuie să fim şi mai performaţi în asistarea statelor membre în procesele naţionale de reformă, să fie adoptate legi în conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special pentru întărirea rolului, independenţei şi eficienţei justiţiei, e ceva extrem de important de exemplu în lupta împotriva corupţiei. Consiliul Europei trebuie să lucreze mai bine cu statele membre pentru a le determina să-şi respecte obligaţiile asumate.

Carmen Gavrilă: Există o dezbatere privind drepturile individuale versus drepturile colective. Este acest subiect în discuţie la Consiliul Europei, în legătură cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

Thorbjørn Jagland: Nu tocmai, pentru că noi suntem cei care susţin drepturile individuale ale tuturor cetăţenilor europeni. Există şi drepturi colective, nu trebuie să uităm că o societate nu înseamnă doar indivizi ci şi expresia voinţei unei colectivităţi. Cred că, dacă vrem ca oamenii să facă parte cu adevărat dintr-o societate, trebuie să le garantăm drepturile fundamentale.

Carmen Gavrilă: Dar în ce priveşte comunităţile etnice, sunt drepturile lor colective ceva ce ar putea fi pus pe hârtie?

Thorbjørn Jagland: Drepturile grupurilor etnice sunt foarte importante pentru Consiliul Europei. Avem deja drepturi colective în ce priveşte limbile minorităţilor, avem Convenţia Cadru pentru minorităţi etnice care defineşte drepturi specifice pentru grupuri care aparţin minorităţilor naţionale, avem Charta pentru limbi locale şi regionale, care de exemplu, acum e foarte importantă în Ucraina, pentru că în baza ei, toate minorităţile din Ucraina au anumite drepturi.

Carmen Gavrilă: În Ucraina există o minoritate română considerabilă, iar până acum situaţia drepturilor lor şi a limbii materne, au fost acolo foarte departe de ce ar trebui.

Thorbjørn Jagland: Aveţi dreptate. Toate minorităţile, inclusiv în Ucraina sunt protejate prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi prin drepturi specifice menţionate în alte convenţii. Noi monitorizăm felul în care autorităţile respectă aceste drepturi. Cred că acum, ca parte a procesului de reconciliere în Ucraina, trebuie abordată chestiunea legislaţiei în domeniu.

Carmen Gavrilă: Credeţi că e nevoie rapid de o nouă legislaţie pentru minorităţi în Ucraina, pentru că întreaga criză a pornit de la chestiunea minorităţii ruse?

Thorbjørn Jagland: Trebuie ţinut cont că sunt şi multe alte minorităţi în afară de cea rusă. Cred că, acum, parlamentul ucrainean va analiza această chestiune ca parte a procesului necesar de reconciliere.

Carmen Gavrilă: În legătură cu criza din Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia, aţi avertizat că există riscul ca astfel de conflicte să apară şi în alte părţi ale Europei.

Thorbjørn Jagland: Da, există un potenţial serios pentru aşa ceva, pentru că am văzut ce a dus la criza din Ucraina, şi anume corupţia, lipsa unei justiţii independente care a determinat şi abuzul de putere, toate astea au dus la revoluţie.

Carmen Gavrilă: Rusia şi-a motivat acţiunile prin nevoia de a-i proteja pe etnicii ruşi. Poate asta să fie un precedent pentru alte grupuri etnice?

Thorbjørn Jagland: Da, se poate, şi de aceea am condamnat atât de puternic ce s-a întâmplat cu Crimeea. Când începi să redesenezi graniţele în Europa pe baza unor argumente etnice atunci există riscul unor acţiuni similare în alte părţi ale Europei. Trebuie să revenim la logica politicii europene de după al II-lea război mondial, şi anume că nu trebuie permis nimănui să modifice unilateral graniţele.

Carmen Gavrilă: Sunt 20 de ani de când România a ratificat Convenţia Europeană a drepturilor Omului. Cum evaluaţi România de acum?

Thorbjørn Jagland: Există o schimbare fundamentală, asta e absolut clar. România nu ar fi devenit membru al Uniunii Europene, fără să se conformeze mai întâi cu Convenţia Drepturilor Omului. În ultimii ani România a făcut numeroase progrese, în special în lupta anticorupţie şi în îmbunătăţirea sistemului juridic. România nu e numai pe calea cea bună ci este ca oricare altă ţară europeană, ca membră a familiei europene. E ceva foarte improtant pentru noi toţi, pentru că România se află într-o regiune în care încă există riscuri de conflict iar România joacă un rol stabilizator în această regiune.