RRA: "Apel matinal" - Invitat: Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Sorin Mititelu.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 decembrie, ora 8:28): Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu.

Daniela Petrican: Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat noile tarife de referinţă pentru poliţele RCA valabile pentru următoarele şase luni. Acestea au crescut faţă de cele publicate în luna iulie a acestui an, moment în care a fost schimbat şi modul de calcul.

Cătălin Cîrnu: Despre ce ne aşteaptă sau, altfel spus, despre ce-i aşteaptă pe şoferi începând de luna viitoare, vorbim la "Apel matinal" cu vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Sorin Mititelu. Bună dimineaţa!

Sorin Mititelu: Bună dimineaţa!

Cătălin Cîrnu: Deşi noile tarife vor fi aplicate din data de 1 ianuarie 2025, preţurile RCA sunt plafonate până în luna martie a aceluiaşi an, conform reglementărilor în vigoare. Astfel că, în aceste condiţii, suma ce ar fi trebuit plătită de asigurat s-ar fi mărginit la aceeaşi valoare. Totuşi, piaţa spune totul, poliţele RCA au crescut. De ce?

Sorin Mititelu: Mulţumesc pentru întrebare şi aş dori să fac o primă precizare. Tariful de referinţă este calculat o dată la şase luni de zile şi este utilizat doar pentru asiguraţii cu risc ridicat, adică cei care primesc de la asiguratori o ofertă pentru încheierea unei poliţe de asigurare a cărei primă are o valoare mai mare decât tariful de referinţă, de la cel puţin trei asiguratori. Practic, acest indicator numit tarif de referinţă nu este un indicator care să fie folosit de către asiguratori atunci când ei îşi calculează propriile tarife. Deci, este o primă neînţelegere aici. Deci, nu este o corelaţie directă între tariful de referinţă şi ceea ce practică asiguratorii. O plafonare există, dar în sensul în care modul cum se calculează aceste tarife, pentru că asiguratorii au un număr, au câte un tarif pentru fiecare segment în parte, într-adevăr, a rămas nemodificat de la începutul anului 2023, mai exact de la 1 aprilie 2023. Deci, acele modificări nu au intervenit pe modul de calcul. În schimb, au intervenit nişte modificări în privinţa unor parametri precum valoarea unor discounturi, a mai fost o actualizare cu un indice al inflaţiei şi, de asemenea, nişte modificări determinate de încadrarea unui client dintr-un segment într-altul. Şi din aceasta explică, într-o anumită măsură, de ce anumiţi asiguraţi au primit o primă ceva mai mare decât prima primită în perioada anterioară de la acelaşi asigurat. Deci, cu alte cuvinte, tariful de referinţă nu reprezintă tariful pe care îl practică fiecare asigurator în parte, o creştere a fost înregistrată, dar a fost datorată unor motive obiective.

Daniela Petrican: Dar sunt tarife diferenţiate în funcţie de zona geografică? De ce se întâmplă asta?

Sorin Mititelu: Bun. Atunci când se calculează, se determină un tarif, se iau în calcul mai multe criterii astfel încât să se creeze, să identifice acele grupuri omogene de asiguraţi pentru care se va practica acelaşi nivel al primei, al tarifului, motiv pentru care sunt, de la asigurator la asigurator, sunt zeci, chiar sute de segmente şi implicit de prime de asigurare. Acest criteriu geografic a fost identificat şi nu s-a aplicat tocmai acum, în decembrie, ci practic l-am avut aplicat şi în cazul calcului tarifului de referinţă încă din vara anului acesta, când am publicat anteriorul tarif de referinţă. Şi de ce este utilizat? Este o constatare bazată pe analiză statistică, constatare care ne arată că în anumite zone din România frecvenţa daunelor, adică numărul de accidente raportat la numărul total de poliţe de asigurări din acea zonă este semnificativ mai mare. Mai concret, în Bucureşti-Ilfov practic este cu 60% mai mare numărul acestor evenimente realizate din vina asiguraţilor, decât oriunde în altă parte...

Cătălin Cîrnu: E absolut normal, până la urmă, acea aglomeraţie, nu, şi la câte automobile circulă în Bucureşti şi Ilfov...

Sorin Mititelu: Bun. Şi acest lucru se transferă după aceea într-o valoare a despăgubirilor care este luată în calcul ulterior la calculul tarifului practicat de către fiecare asigurator în parte. Este just să fie o diferenţă şi pe acest criteriu între /.../ /grup, cu diferite de asigurări/, dat fiind faptul că frecvenţa acestor daune este semnificativ mai mare de la un grup la altul.

Cătălin Cîrnu: Da, am priceput. Numai că haideţi să o luăm logic, aşa, pe cale de consecinţă, cel mai bun exemplu sunt eu, de exemplu, un an întreg nu am avut niciun incident în trafic. De ce poliţa mea RCA pe maşină ar creşte?

Sorin Mititelu: Bun, întâi de toate, nu este vorba doar de poliţa unei singure persoane. Fiecare persoană, fiecare maşină este parte dintr-un grup căruia i se propune o anumită primă de către fiecare asigurator în parte. Deci nu este un preţ individual, ci este un preţ pe un grup, pe un segment, şi, prin urmare, contează cum performează acel grup, şi nu numai fiecare persoană în parte. Ei bine, asigurarea este, nu de regulă, este întotdeauna pentru ceea ce se poate întâmpla în viitor, nu în trecut. Oricui din grupul respectiv din care faceţi dumneavoastră parte i se poate întâmpla să aibă un eveniment din vina sa. Şi, cum spuneam, fiecare grup are o anumită frecvenţă, un anumit număr de daune raportat la mărimea grupului şi în funcţie de acesta se calculează ulterior nivelul primei de asigurare. Sunt şi alţi factori, dar acesta este cel mai important. Se numeşte primă de risc.

Cătălin Cîrnu: Acest algoritm e valabil pentru fiecare dintre firmele de asigurări? Adică aş avea o şansă să găsesc o poliţă mult mai ieftină la una dintre firme? Sau există o bază de date? În fine, există, dar un algoritm acelaşi pentru toţi?

Sorin Mititelu: E chiar foarte importantă această întrebare şi vă mulţumesc pentru ea. Asigurările RCA operează pe o piaţă concurenţială, nu este un produs cu preţ controlat, motiv pentru care toţi asiguratorii practică propriile tarife calculate pe metodele şi metodologiile proprii, astfel că fiecare asigurator are propriul mod de a calcula şi de a oferta pentru încheierea unei poliţe de asigurare. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat prin hotărârea de guvern, de îngheţare practic a mecanismului de tarifare, a fost de a nu schimba formula de calcul, nu de a stabili un preţ unic pentru acest produs. Dacă am fi mers pe acest lucru, ştim ce s-ar fi întâmplat, pentru că asta s-a mai întâmplat la un moment dat în trecut, de stabilire a acelui tarif la un nivel, şi atunci a fost ales chiar tariful de referinţă, că probabil de aici vine confuzia şi, ei bine, s-a constatat în instanţă că această modalitate de stabilire a preţului la RCA încalcă prevederi legale, şi locale, şi europene. Aşadar, nu avem un singur preţ în toată ţara de la toţi asiguratorii, pentru că acest produs operează pe o piaţă concurenţială. Prin urmare, da, aveţi tarife diferite de la asigurator la asigurator. S-a menţinut acest mediu concurenţial şi pe perioada îngheţării mecanismului de tarifare şi, dacă este să aveţi, să spunem, beneficiul, un anumit avantaj în relaţia cu un asigurator, acela este dat de existenţa unei relaţii cu aceleaşi asigurator pe o perioadă mai îndelungată; şi, în mod normal, acest lucru s-ar reflecta şi în prima de asigurare, în sensul că poate fi îmbunătăţită prima dumneavoastră faţă de cea anterioară.

Daniela Petrican: Dar aceste scumpiri ale poliţelor RCA îi vizează şi pe transportatori?

Sorin Mititelu: Deci, RCA-ul este pentru toţi posesorii de autovehicule. Deci este un sistem prin care protejăm nu pe proprietari în primul rând, ci pe oricine care este prejudiciat, cu maşină sau fără maşină, datorită unui eveniment provocat de acel vehicul aflat în proprietatea cuiva. Da, este valabil pentru orice procesor de autovehicul, inclusiv pentru transportatori.

Cătălin Cîrnu: Da, şi totuşi persist cu întrebarea: cum s-a ajuns ca doi şoferi care au aceeaşi vârstă, conduc maşini identice şi au acelaşi istoric de accident, dar care stau în oraşe diferite, pot ajunge să plătească sume diferite pentru o poliţă RCA, atenţie, chiar dacă aceasta este emisă de aceeaşi companie de asigurări şi prin intermediul aceluiaşi broker? Tot nu dezleg misterul.

Sorin Mititelu: Repet ce spuneam mai devreme: fiecare facem parte dintr-un anumit segment, chiar şi în cadrul la acelaşi asigurator. Un asigurator poate opera cu zeci de segmente, unii chiar şi cu sute de segmente. Astfel că la acelaşi asigurator are un segment, poate fi identificat un segment ce-l include pe acel asigurat într-un anumit segment şi un asigurat cu acele elemente de care mi-aţi spus, de care aţi făcut vorbire, plus alte elemente pe care le ia în calcul /.../ la toţi asiguraţii şi îl încadrează într-un alt segment. Astfel se ajunge la situaţia ca segmente diferite au preţuri diferite, acelaşi asigurat, aparent cu aceleaşi caracteristici, dar în fapt nu sunt chiar aceleaşi caracteristici, că sunt luate în calcul şi altele, sunt încadraţi în segmente diferite şi au preţuri diferite.

Cătălin Cîrnu: Credeţi că anul viitor, de exemplu, poliţa RCA, dacă ne vom auzi în decembrie, va creşte, la fel cum se întâmplă acum?

Sorin Mititelu: Bun, întâi de toate, noi suntem în continuare sub acest mecanism de protecţie, respectiv de îngheţare a modului de tarifare, şi, prin urmare, nu aşteptăm modificări semnificative. De altfel, de când a fost introdus acel mecanism s-a evitat ceea ce s-a întâmplat în perioada 2022 faţă de perioada anterioară 2021-2020, când au avut loc alte evenimente majore în piaţă şi atunci au fost creşteri chiar şi de 100% a tarifelor. Ei bine, în 2023-2024, când avem acel mecanism, creşterea a fost undeva spre 14% pentru autoturismele deţinute de persoane fizice. Aşadar, impactul a fost minor faţă de potenţialul risc la care eram expuşi, anume acela că 60% dintre asiguraţi au trebuit să schimbe compania de asigurări şi intrau pe un alt tip de tarifare; mai mult, în anumite condiţii normale, de astfel, de tarifare. În plus, este un tip de produs la care sunt elemente care sunt influenţate de evoluţia generală, şi a numărului de accidente, avem 400.000 de accidente la 7,5 milioane de maşini, şi de inflaţie şi de alte costuri de operare. Deci nu este vorba de un tip de produs la care preţul să rămână fix. Important este ca ceea ce se colectează prin prime să fie suficient pentru a putea fi plătite despăgubirile, pentru că este singurul mod de finanţare. Aşadar, este o ajustare care este de aşteptat, dar în niciun caz nu vom mai avea de-a face cu ajustări din acestea de la simplu la dublu, cum am avut la 2022 faţă de 2021, ci marginale.

Cătălin Cîrnu: Da, şi dacă facem calcule, ipotetic vorbind, dacă anul viitor în loc de 400.000 de accidente la 7 milioane de maşini vom avea doar 200.000, atunci poliţele RCA vor scădea, nu? Pare logic.

Sorin Mititelu: Ideal... Logic şi aşa s-a şi întâmplat. Însă aceste evoluţii sunt lente. C-am tot plecat, să spunem aşa, uitându-ne istoric, la un număr şi mai mare accidente raportat la numărul de maşini. Acum suntem undeva, se numeşte, la o rată undeva de 6%.

Cătălin Cîrnu: Da, dar preţurile...

Sorin Mititelu: Idealul... Dar, bun, e 6% din numărul de maşini, dar în plus fiecare accident în parte generează un cost cu despăgubirea, care, din păcate, şi el este influenţat de alţi factori, cum ar fi inflaţia daunei, adică costul pe care îl plătim cu despăgubirile.

Cătălin Cîrnu: Corect, e adevărat. Acum, pe final de interviu, a fost un an fără turbulenţe acest 2024. ASF a supravegheat mult mai bine piaţa? Asta ca să ne amintim de falimentele unor companii precum City Insurance, Euroins, Astra? A mai fost, parcă, una..

Sorin Mititelu: Da, într-adevăr, este o constatare aceasta; de altfel, sistemul este în momentul de faţă într-o situaţie mult mai bună decât în anii anteriori. Nu sunt motive de îngrijorare, se află în parametrii corespunzători.

Cătălin Cîrnu: Da, drumuri bune, până la urmă, să ne ferim, evident, accidente sau de incidente. Cu mulţumiri pentru că am priceput de ce poliţele RCA se scumpesc.