Aproape două treimi din absolvenţii de liceu au promovat examenul de bacalaureat în prima sesiune din acest an.

Potrivit rezultatelor publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, rata de promovare din actuala sesiune de vară este de 66,41%, cu şapte procente mai mare comparativ cu anul trecut.

După rezolvarea contestaţiilor, mâine se vor afişa rezultatele finale.

Vorbim despre acest subiect la "Apel matinal" cu ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Mihai Cîmpeanu.

Domnule ministru, cum apreciaţi rezultatele la nivelul ţării şi prin prisma discrepanţelor consemnate între judeţele campioane: Cluj, Braşov, dar şi unele cu rezultate slabe - Giurgiu mă gândesc că a fost unul dintre ele.

Sorin Cîmpeanu: Da, per ansamblu, sigur este îmbucurător faptul că avem mai mulţi absolvenţi de liceu care au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat. Mai mult decât atât, nu ne bucură neapărat procentul mai ridicat, cât faptul că, în spatele acestui procent mai ridicat, se ascunde o pregătire mai bună a elevilor şi mă bazez pe următoarele elemente. În condiţiile în care, în acest an, subiectele la examenul de bacalaureat n-au fost în nici un caz mai uşoare, aşa cum se încearcă uneori a se promova, doi, în condiţiile în care sistemul de monitorizare a derulării examenului a fost consolidat, şi mă refer la introducerea monitorizării audio în paralel cu cea video, dar nu numai, trei, în condiţiile în care corectura s-a făcut în alte judeţe, consider că rezultatele mai bune reflectă o pregătire mai bună a elevilor. Această pregătire mai bună a elevilor poate să aibă mai multe elemente. În primul rând, doresc să le mulţumesc şi elevilor şi profesorilor care au făcut eforturi pentru o pregătire mai bună şi îndeosebi pentru a umple aceste goluri, care au fost semnalate pe parcursul simulării. Am primit numeroase semnale din ţară că, în perioada dintre examenul de simulare, începutul lunii martie şi momentul derulării examenului propriu-zis, şcolile în mare parte s-au concentrat pe aceste activităţi remediale, să le spunem. O altă cauză ar putea consta în aceea că promoţia de anul acesta este practic prima promoţie care a intrat în clasa a IX-a pe noul sistem de derulare a examenului de bacalaureat. Deci, elevii care au susţinut examenul anul acesta au ştiut încă de la bun început, din clasa a IX-a, cum se va derula examenul de bacalaureat şi îmi place să cred că acest lucru, să spunem, i-a responsabilizat mai mult decât altă dată. Dacă ne raportăm la rata de promovare a celor proveniţi din promoţia curentă, aceasta este de 73% şi, repet, vorbesc doar înainte de contestaţii, pentru că şi comparaţia pe care aţi făcut-o dumneavoastră aţi făcut-o înainte de contestaţie. Sigur, în cursul zilei de mâine, probabil în cea de-a doua parte a zilei, spre sfârşit, vor fi rezolvate contestaţiile depuse şi vom vedea atunci în ce măsură procentul se păstrează sau se modifică.

Realizator: Apropo de contestaţii, să ne aşteptăm la aceleaşi valori precum cele de la evaluare?

Sorin Cîmpeanu: Da, dacă vorbim de contestaţiile la examenul de bacalaureat, anul trecut am avut /8,9%/ procentul de lucrări contestate, anul acesta avem puţin peste 9%.

La evaluarea finală, aş vrea să precizez, au fost cu 25% mai puţine contestaţii decât anul trecut. Au fost mai puţine decât în oricare alt an şi totuşi, chiar şi aşa, apreciez că numărul notelor schimbate, este vorba de peste 4.000 de note schimbate, dintre care un procent de circa 15% note schimbate în minus, 85% note schimbate în plus, trec în favoarea elevului, este foarte mare. Chiar dacă vorbim despre evaluarea naţională, chiar şi aşa, fiind cel mai mic număr de contestaţii şi cel mai mic număr de note schimbate, peste 4.000 anul trecut la examenul de evaluarea naţională, aş prea să precizez, au fost modificate în urma contestaţiei un număr de 7.000 de note, dintre care 935 în minus şi restul în plus. Din acest motiv, am decis reevaluarea lucrărilor la evaluarea naţională, la examenul de evaluare naţională, în acele centre în care numărul contestaţiilor a fost prea mare, iar diferenţele dintre notele iniţială şi finală în urma contestaţiei de asemenea a fost foarte mare.

Realizator: Şi totuşi să ne întoarcem la cazurile mai puţin fericite, cu absolvenţii care nu au luat BAC-ul şi cu cele 57 de licee în care niciun elev nu a reuşit să treacă testele. Ce se va întâmpla în timp?

Sorin Cîmpeanu: De fapt, pentru conformitate, sunt 55 de licee cu promovare zero. Aş vrea să precizez faptul că în aceste 55 de licee am avut înscrişi un număr de 450 de absolvenţi. În primul rând, este vorba de...

Realizator: Sunt puţini, totuşi.

Sorin Cîmpeanu: Sunt puţini din punct de vedere statistic, dar 55 de şcoli cu promovare zero sunt multe, sunt foarte multe. Aş vrea să precizez faptul că în anii anteriori aceste şcoli în mare parte au obţinut de asemenea rate de promovare zero sau foarte mici. O primă măsură ce a fost luată a fost micşorarea numărului de clase alocat acestor şcoli. Dacă la examenul din acest an au demonstrat că nici măcar aşa, cu elevi mai puţini, nu pot să furnizeze o educaţie de calitate care să genereze un procent de promovare rezonabil, nu spun de 100% cum a fost în cele 42 de licee de top, să le spunem, dar nici măcar rezonabil, nici măcar mediu, luăm în calcul existenţa acestor şcoli, dar o luăm în calcul de la caz la caz. Luăm în calcul atât calitatea educaţiei, cât şi implicaţiile sociale. Dacă ne gândim, 450 de elevi înscrişi la bacalaureat în 55 de licee, avem o medie de aproape 8 elevi pe liceu. Luăm în calcul de asemenea şi acest argument, sunt mult prea puţini elevi pentru a se justifica, în principiu, dar, repet, analiza se va face de la caz la caz, existenţa acelui liceu. Deci sunt şi puţini, şi educaţie de slabă calitate. Nu ştiu dacă are rost să ne dispersăm eforturile, mai degrabă ne concentrăm asupra liceelor care au demonstrat şi slavă Domnului sunt suficient de multe care au demonstrat că pot furniza o educaţie de calitate, chiar un plus faţă de anii anteriori.

Realizator: Sunt atât de multe întrebări pe care aş vrea să vi le mai ofer, să spun aşa. Absolvenţii cu medii foarte mari, de regulă, pleacă să îşi continue studiile în străinătate, iar cei care nu izbutesc să treacă examenul de bacalaureat la un moment dat renunţă, tot conform statisticilor. Mai reuşim să îi aducem înapoi pe cei care vor să plece la studii în străinătate şi cum îi determinăm şi pe cei care vor să se retragă să îşi continue până la urmă studiile?

Sorin Cîmpeanu: Sunt practic două întrebări. Referitor la modul în care am putea reuşi să îi aducem înapoi sau să susţinem decizia de a-şi continua studiile în România: tot ce putem să facem e să oferim un învăţământ superior de calitate, să oferim instrumente de sprijin pentru studenţi care să fie măsura aşteptărilor lor, să oferim o relevanţă a calificărilor pe piaţa muncii care să ofere celor care rezultate foarte bune şi doresc să îşi continue studiile în România garanţia unui loc de muncă la înălţimea aşteptărilor lor. Sigur, aici, educaţia este strâns legată de economie, dar din punctul nostru de vedere asta intenţionăm, să susţinem învăţământul superior şi instrumentele prin care s-ar putea genera ideea că a-ţi continua studiile în România este o alternativă viabilă şi subliniez, viabilă, pentru cei care sunt absolvenţi de liceu bun. Întotdeauna vor fi - este firesc să fie aşa într-o societate liberă - şi absolvenţi care vor decide să îşi continue studiile în alte universităţi de prestigiu din Europa sau din lume.

Realizator: Da, este evident, pentru că aşa cum România primeşte foarte mulţi studenţi veniţi aici să studieze şi, cea de-a doua întrebare, ce facem cu cei care renunţă?

Sorin Cîmpeanu: Cu cei care renunţă...Vreau să vă spun că la modul tehnic şi foarte deschis, o altă explicaţie pentru procentul bun de promovare de anul acesta ar putea să fie într-o oarecare măsură - este un cumul de factori - înscrierea într-un procent de 15% a absolvenţilor din promoţiile anterioare. Anul trecut, de exemplu, la examenul de bacalaureat s-au înscris 20% din promoţiile anterioare. Este cunoscut faptul, aşa cum precizam la începutul discuţiei, că cei din promoţiile anterioare, din păcate, au o rată de succes mai mică. Anul acesta, rata de promovare a fost de 27%, faţă de aproape de 73%, pentru elevii din promoţia curentă. Fiind mai puţini elevi din promoţiile anterioare. Sigur că şi asta a făcut să fie, am subliniat deja, într-o oarecare măsură o cauză a procentului mai ridicat. Admit acest lucru, este un element tehnic pe care îl prezint cu transparenţă. Anul trecut au fost 20%. Au fost în valoare absolută anul acesta 25.000 de elevi înscrişi la bacalaureat din promoţiile anterioare. Din cei 25.000 înscrişi, 3.000 nu s-au prezentat. Acest lucru e mai greu de înţeles, din perspectiva mea, cel puţin. În momentul în care s-au înscris, imediat după, au decis să nu se prezinte. Din cei 22.000 au putut să treacă doar 6.000. 6.000 de elevi din promoţiile anterioare. Deci, practic, dacă ne raportăm la numărul celor înscrişi, avem 340.000, înaintea examenului de bacalaureat 2015, 340.000 de absolvenţi de liceu fără examen de bacalaureat. Din aceştia nu s-au înscris decât 25.000. Este îngrijorător, pe de o parte. Pe de altă parte, vreau să vă spun că absoleveţii fără diplomă de bacalaureat, nu trebuie să privim, totuşi, în tragic, ei nu ajung neapărat şomeri. Sigur că şansele lor de afirmare pe piaţa muncii se diminuează fără acest examen, dar ei nu ajung neapărat şomeri. Pentru că, fără diplomă de bacalaureat, există posibilitatea să se înscrie la şcolile postliceale, fie că aceste şcoli postliceale sunt organizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în cadrul unităţilor de învăţământ superior. Este vorba de acea formă de învăţământ terţiar non-universitar. Nu necesită diplomă de bacalaureat. Pe de altă parte, absolvenţii liceelor vocaţionale şi tehnologice primesc un certificat, în măsura în care promovează un examen separat de cel de bacalaureat, primesc un certificat de calificare, care le oferă ceva şanse pentru angajare. Toţi ceilalţi, sigur, primesc diploma de absolvire conform legii, fără să aibă diplomă de bacalaureat. Practic, diploma de bacalaureat, dacă vreţi să reducem foarte mult discuţia, le este necesară celor care doresc să intre la facultate, celor care doresc să urmeze o carieră universitară.