Marilena Dumitrescu: Cifrele exacte privind referendumul nu le vom şti decât în momentul în care vom avea rezultatele definitive. Totuşi ce arată aceste procente care se apropie de 50%. Pe cine validează, pe cine invalidează?

Darie Cristea: Din punctul meu de vedere şi e o chestie cu care se confruntă sistemul politic românesc de multă vreme, la noi se vorbşte foarte mult despre aşa-zisa lipsă de legitimitate a clasei politice. Din multe puncte de vedere, poate că aşa este.

Ce este mai grav e că noi avem de-a face şi cu un soi de lipsă de legitimitate a mecanismelor de legitimare a clasei politice, după câte vedeţi. Noi nu ştim foarte clar cum să tratăm acest fenomen care a apărut astăzi, adică boicotarea referendumului de către un partid. Modalitatea în care, mă rog, diversele forţe politice s-au raportat la acest referendum.

Şi sunt şi alte probleme vechi legate şi de Constituţia României şi de o serie de alte reglementări juridice, raportul dintre preşedinte şi prim-ministru, sunt chestiuni în jurul cărora se tot discută şi în jurul cărora apar scandaluri politice periodic.

Deci noi avem realmente o problemă de a legitima într-un fel clasa politică, de a ne da seama dacă această clasă politică e legitimă sau nu. Pe crifrele acestea pe care discutăm acum, repet, deocamdată avem de-a face cu cifre relative, nu ştim exact care estimare e mai bună.

Noi vorbim de o majoritate dată de 50% plus unu. Bun, 50% plus unu ăsta apare din nişte necesităţi legale, până la urmă. Vedeţi, legea nu poate să lucreze cu măsuri relative. Ea trebuie să stabilească foarte clar de la ce număr încolo eşti preşedinte sau nu eşti preşedinte, de la ce număr de voturi încolo eşti senator sau nu eşti senator, de la vârstă încolo exact răspunzi pentru faptele tale.

Dar nu se întâmplă nimic fundamental între ziua în care faci 17 ani şi ziua în care faci 18 ani. Dar trebuie să fie o limită foarte clară, formală, care discriminează într-o situaţia şi alta. Exact ăsta e fenomenul aici, pentru că la noi se pare că nu mai reuşim să creăm nişte majorităţi foarte clare.

Marilena Dumitrescu: Bună ziua domnule Adrian Mitroi, sunteţi secretar general al Asociaţiei Analiştilor Financiari. Cum vedem economic acest referendum? AFP-ul spunea că referendumul acesta trebuie să pună capăt celei mai grave crize ce se manifestă în România după prăbuşirea dictaturii comuniste din 1989.

Adrian Mitroi: Mulţumesc de întrebare, exact acesta este binoclul prin care voiam să vă spun - cam cum se uită capitalul extern şi capitalul local la furcile caudine prin care trece democraţia românească.

Poziţia României la acest moment, şi vă dau în primul rând punctul de vedere extern, este complicată. Europa are problemele ei foarte mari, iar noi avem doar câteva avantaje câştigate cu greu, în schimb avem şi foarte multe dezavantaje, iar această cvasiinstabilitate politică este un lux pe care nu ni-l putem permite. Dacă ni l-am permis acum în vară, când probabil şi capitalul este un pic în vacanţă sau preocupat de ce se întâmplă la Londra, vine o toamnă a scandenţelor, în principal pentru ceea ce ştiţi că este în Grecia, în Spania, în Italia, şi dacă noi votăm o dată la patru ani sau o dată la doi ani pieţele financiare votează zilnic, dacă se poate spune aşa, şi măsoară competenţa economică în general, şi acum jocul acesta este competenţa economică a guvernului.

Toată atenţia s-a mutat pe măsurile şi toate aşteptările sunt pentru măsuri de susţinere economică, în interiorul unor constrângeri de deficit bugetar, unor constrângeri... vine delegaţia, troika vine mâine şi de poimâine începe să negocieze, are nevoie de un partener în interiorul unor constrângeri extrem de riguroase ale creditorului şi ai puţin loc de întors atunci când negociezi cu un creditor pentru măsuri de stimulare economică, de relaxare fiscală şi tot ceea ce îşi doreşte guvernul, iar acest lux ni l-am permis până acuma şi eu cred că sau mesajul ăsta este: în regulă, am mai urcat un pas, democraţia este probabil ceva mai emancipată acum, am dus-o şi la nivelul la care Europa probabil nu ştie, încă nu a învăţat asta, democraţia prin omisiune, şi dreptul de nu-ţi exercita un drept este un drept, ceea ce este minunat, probabil că te poţi uita şi din punctul ăsta de vedere, dar piaţa nu mai are răbdare cu noi şi ne pedepseşte nu în sensul foarte dur, aşa cum face cu Grecia, cu Spania, cu altceva, nu avem capital intern în acest moment suficient pentru ceea ce ne trebuie, pentru cele două procese extrem de negative care se întâmplă acum, ceea ce se numeşte dezintermediere, este un reflux al capitalului şi nu numai din România, din toate ţările emergente.

Şi noi avem nevoie ca de aer de capitalul ăsta de creştere, investiţiile străine directe sunt la cote de avarie şi probabil că vom vedea investiţii străine directe cred, anul ăsta, chiar şi negative, un semnal clar că nu mai suntem... şi nu neapărat din cauza instabilităţii politice, aici sunt un pic de opiniile de mai devreme, ne-am obişnuit şi sună OK să dai vina, să blamezi pe instabilitatea politică, investitorii îşi doresc stabilitate, eu cred că este mai mult decât atât, există un reflux al capitalurilor astăzi, iar banii nu mai au răbdare, noi nu îi avem în intern, îi avem doar instituţional, trebuie să stăm în nişte constrângeri foarte strâmte pe care ni le-a impus această troikă - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană -...

Darie Cristea: Pentru că depindem de banii de acolo...

Adrian Mitroi: Depindem esenţial, mesajul este critic, telefonează, aţi văzut şi către Grecia, este un fel de mesaj telefonat, "trebuie să vă faceţi şi voi partea voastră de promisiuni şi trebuie să livraţi şi ce este cel mai greu să livraţi reformele structurale, profunde, de competitivizare a unei economii", aşa că dacă le pun toate acestea la un loc să vă extrag o concluzie operativă...

Fragment din emisiunea difuzată de Radio România Actualităţi, după anunţarea rezultatelor de la exit-poll-uri privind referendumul pentru demiterea preşedintelui, din 29 iulie.