În maximum 20 de ani, inteligenţa artificială şi roboţii vor prelua tot mai multe locuri de muncă în detrimentul oamenilor, susţin specialiştii. Cel puţin opt domenii de activitate sunt ameninţate deja de tehnologie: zonele de tranzacţionare, vânzările, publicitatea sau noile industrii mai prietenoase cu mediul, însă investiţiile noi, inteligenţa artificială şi cercetarea aduc şi beneficii pe termen lung.

Simona Şerbănescu a discutat pentru "Apel Matinal" despre evoluţia tehnologică şi influenţa ei pe piaţă muncii cu preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu.

Reporter: Cum va influenţa dezvoltarea acestor noi tehnologii şi noi domenii pe termen măcar mediu?

Ovidiu Nicolescu: Fără nici un fel de îndoială, şi România se înscrie în evoluţiile pozitive ale economiei mondiale, în sensul că şi la noi există un ritm relativ substanţial de îmbunătăţire, de înnoire a produselor şi tehnologiilor. La ancheta pe care am făcut-o anul trecut, cu prilejul elaborării Cărţii albe a întreprinderilor mici şi mijlocii, la care a răspuns un eşantion reprezentativ de întreprinzători, manageri - 1526 -, circa o treime din firmele din România îşi modernizează şi înnoiesc şi produsele şi tehnologiile, ceea ce este un lucru pozitiv. Dar acum, din păcate, acest ritm este sub media europeană şi, din păcate, aceste înnoiri de produse şi tehnologii se fac în bună măsură pe baza importului de cunoştinţe, pe baza importului de licenţe, pe baza preluării rezultatelor cercetării ştiinţifice care se realizează în alte ţări, pentru că, din păcate, România are cel mai redus procent al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din PIB. M-am uitat pe un studiu şi procentul din PIB pentru cercetare-dezvoltare era în România de 0,49% şi ca să aveţi o imagine, ţara cu care ne comparăm mereu, Bulgaria, avea cu 50% mai mult, 0,64 sau 0,65, în timp ce media europeană a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB este de 1,2-1,3. Deci noi avem de trei ori mai reduse cheltuieli de cercetare-dezvoltare şi sigur că aceasta influenţează, pentru că una este să produci în ţara ta elemente noi - şi cercetarea-dezvoltarea nu înseamnă numai cercetare-dezvoltare fundamentală, dar înseamnă şi cercetare-dezvoltare aplicativă, deci cea care se reflectă imediat şi direct în produse, servicii, instalaţii, ca să nu mai vorbesc că intră dezvoltarea, care înseamnă efectiv aplicare de noi concepte, noi idei ş.a.m.d. Deci influenţa va fi şi la noi pozitivă, dar din cauza faptului că la noi bugetul statului a fost foarte zgârcit, deci noi acum cheltuim pe cercetare-dezvoltare mai puţin decât cheltuiam înainte de criză, din cauza acestui fapt, intensitatea inovărilor tehnice, pentru că sunt şi inovări comerciale, manageriale, informatice, dar cele tehnice vor fi în continuare sub nivelul mediu europlean. Şi ca urmare, nu vom fi în măsură să reducem actualele decalaje care există, de nivel tehnic, al produselor, serviciilor şi implicit, de productivitate, pentru că până la urmă, toate aceste elemente sunt esenţiale din punct de vedere al productivităţii, că de aici avem şi izvoarele pentru mărirea salariilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru mărirea investiţiilor. Deci vom avea evoluţii pozitive sub nivelul mediu european şi mondial, pentru că alocăm mult prea puţin pentru cercetare-dezvoltare şi din păcate, nici bugetul pe anul acesta nu înregistrează o evoluţie pozitivă comparativ cu anul trecut sau cel puţin nu una substanţială.

Reporter: Iată, tinerii care au făcut performanţă şi care sunt foarte pregătiţi pleacă în continuare din ţară. Cred că este o mare pierdere pentru noi dacă nu le oferim un loc.

Ovidiu Nicolescu: Spre exemplu, bulgarii, alocând din bani europeni circa două sute şi vreo treizeci de milioane de euro, au creat în economia lor 115.000 de locuri de muncă în patru ani. Noi putem avea rezultate cel puţin duble, pentru că suntem o ţară de două ori şi jumătate mai mare, iar sumele care au fost alocate de ei nu au fost foarte mari, ţinând cont că în resurse umane, noi avem alocate în perioada aceasta 3 miliarde şi ceva, deci se poate aloca, dacă se vrea, o jumătate de miliard, ca să asigurăm această pregătire mai bună şi să putem reţine o pondere mai mare din tinerii care termină, mai ales tinerii calificaţi. Din păcate, pierdem în fiecare an resurse pregătite, pentru care ţara a făcut eforturi şi partea proastă e că o bună parte din cei care pleacă sunt cei foarte bine pregătiţi competitiv. E clar că e o problemă gravă şi trebuie să luăm măsuri radical deosebite.

Trascriere text: Agenția de presă RADOR a Societății Române de Radiodifuziune