Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a acordat primul interviu reporterului Vlad Ţurcanu de la Radio Chişinău, post de radio care face parte din Societatea Română de Radiodifuziune.

Temele abordate au vizat integrarea europeană a Republicii Moldova, modificarea Constituţiei, combaterea corupţiei şi relaţiile Republicii Moldova cu România, Ucraina şi Rusia.

Reporter: Domnule preşedinte Timofti, în primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu. Domnule preşedinte, în discursul pe care l-aţi avut în Parlament în ziua alegerilor, aţi ales integrarea europeană drept prioritatea zero a mandatului dumneavoastră şi aţi definit-o drept ideea în jurul căreia s-ar putea uni o societate divizată pe criterii etnice, politice şi culturale. Totuşi, în condiţiile în care barometrele de opinie indică o scădere constantă a numărului de cetăţeni care-şi doresc integrarea europeană şi în contrapartidă, o creştere a celor care se uită către viitoarea Uniune euro-asiatică. Credeţi că puteţi convinge moldovenii să vă sprijine în această iniţiativă?

Nicolae Timofti: Eu, vorbind despre această idee, am reuşit, în primul rând, din perspectiva dezvoltării pe mai departe a Republicii Moldova. Când am acceptat ca să candidez la funcţia de preşedinte, am făcut cunoştinţă cu programul Alianţei şi l-am acceptat aşa cum este el prevăzut. Din considerentul acesta, eu sper că cetăţenii vor înţelege acest program şi cursul Republicii Moldova de mai departe. Şi un popor cred că nu poate fi unit dacă nu are o idee comună. Noi am trăit în spaţiul despre care vorbiţi, un spaţiu care se contrapune cu spaţiul european. Eu, mai ales /pentru/ faptul că chiar şi unele ţări, aceeaşi Rusie, în discursurile pe care eu le urmăresc, tot caut /poduri/ de legătură cu Europa. Adică nu le este străină această idee nici cetăţenilor Republicii Moldova, care gândesc altfel decât /pur/ asupra ideii europene. De aceea sunt convins că noi vom reuşi, nu eu singur. Şi am mai spus-o, că în Republica Moldova, unde este o republică parlamentară, conduc ţara trei puteri: Parlamentul, Guvernul şi preşedintele ţării. Şi numai în comun vom lucra în această direcţie, să convingem cetăţenii că calea aleasă este cea mai corectă la moment şi pe viitor.

Reporter: Domnule preşedinte, exponenţi ai clasei politice şi ai societăţii civile, dar şi analişti politici de la Chişinău, cred că alegerea dumneavoastră va aduce în politica de la Chişinău o linişte care nu mai exista demult. Totuşi, cum credeţi că veţi reuşi să aduceţi echilibrul în cadrul clasei politice, pe de-o parte, în Alianţa pentru Integrare Europeană, afectată de ani de dispute şi care încă mai are de rezolvat o reaşezare a algoritmului politic, pe de altă parte între coaliţia de guvernare şi opoziţia comunistă, care iată, nu vă recunoaşte legitimitatea şi-şi propune să continue să boicoteze şedinţele legislativului?

Nicolae Timofti: În privinţa recunoaşterii, vreau să explic că Curtea Constituţională s-a expus deja. Organ competent care poate să spună este preşedintele ţării numit în funcţie sau ales de parlament, legal sau ilegal. Deja a fost validată hotărârea parlamenului de a recunoaşte alegerile care au avut loc în parlament. Şi eu mă simt în cadrul legal, mă simt ca o personă care voi activa în limitele Constituţiei, din start, de când am fost ales, tot în limitele acestei Constituţii. De aceea, discuţiile care sunt în jurul acestei întrebări, sau interpretări, mai bine zis, interpretarea de către comunişti, este opinia dumnealor. Însă eu m-am condus întotdeauna după lege; în cazul acesta, la bază este legea fundamentală a statului nostru. De altfel... o să ne conducem toţi, trebuie să recunoaştem normele constituţionale aşa cum ele sunt. Şi va fi ordine în ţară atunci când oamenii se vor deprinde ca ei să respecte legea şi să acţioneze în limitele legii. În cazul acesta, dacă vorbim de guvernanţă, de cei care guvernează ţara, vorbim de opoziţie, care critică sau au poziţia lor; ei, tot la fel, trebuie să respecte Constituţia. De aceea, în sensul acesta, eu sper ca pe parcurs, noi vom ajunge la situaţia când toţi cetăţenii se vor conforma legilor, inclusiv opoziţia.

Reporter:Agenda dumneavoastră este una ambiţioasă, care merge de la combaterea corupţiei la combaterea sărăciei şi aducerea acasă a moldovenilor plecaţi peste hotare. Cum vă propuneţi să realizaţi acest lucru, având în vedere că atribuţiile pe care le deţine preşedintele sunt totuşi limitate?

Nicolae Timofti: De acord. Şi nu cer lărgirea acestor împuterniciri. Eu, dimpotrivă, cred că pe parcurs se va discuta în privinţa competenţei preşedintelui Republicii Moldova, dacă suntem o republică parlamentară, care vor fi competenţele, dar până în acest moment, noi ne conducem după normele constituţionale. Şi a mai reieşit, când am făcut astfel de declaraţii, a reieşit din faptul că am acceptat programul guvernării. Tot ce am spus sunt idei ale programului şi sper, dacă va fi realizat, noi o să realizăm ceea ce ne dorim şi acolo este prevăzută şi ridicarea bunăstării cetăţenilor, care este egală cu lupta cu sărăcia. De altfel, toate aceste dezbateri care au avut loc până acum, probabil, se reduceau la neînţelegerea referitoare la funcţia de preşedinte. S-a terminat, acum toţi trebuie să se liniştească, după cum ne-am şi înţeles verbal, fără acte, cum se vorbeşte sau se pun întrebări, dacă am semnat eu un document cu Alianţa referitor la relaţiile noastre pe parcursul activităţii. Nu am semnat nimic, dar am convenit că ne liniştim toţi şi ne îndreptăm tot efortul, toată energia, spre a realiza acest program. Atunci vom fi înţeleşi, probabil şi de populaţia din Republica Moldova şi de către partenerii noştri externi.

Reporter: Vă rog să vă referiţi la o temă care presupun că vă este mai familiară, aceea de combatere a corupţiei. Aveţi în vedere anumite acţiuni din poziţia dumneavoastră de preşedinte, pentru ca o parte din corupţia care domină instituţiile statului să fie eradicată?

Nicolae Timofti: Da. Nu sunt primul care afirm că, într-adevăr, Republica Moldova, nivelul corupţiei este înalt şi de acest fenomen sunt afectate toate structurile statale, cu regret şi cu durere o spun, inclusiv şi justiţia. Dar luând în consideraţie că justiţia este acea instituţie în stat care trebuie să asigure legalitatea şi încrederea cetăţenilor în funcţionarea legilor şi aplicarea lor corectă, obligatorie, vom întreprinde măsuri de a întoarce credibilitatea cetăţenilor în justiţie, asta, prin măsărurile de asigurare a independenţei judecătorului, prin ridicarea salariilor, prin aplicarea corectă a principiului de imparţialitate şi vom întreprinde măsuri, probabil, de a face o curăţenie în sistemul judecătoresc. Eu acest lucru îl cunosc bine, starea de lucruri o cunosc bine şi vă asigur că vor fi întreprinse unele măsuri, în primul rând, în această direcţie. O să-i conving pe colegii noştri, pe toţi, că noi suntem permanent în vizorul cetăţenilor, nu este greu de făcut lucrul acesta, de a-i convinge. Eu îi cunosc, în sensul psihologiei lor şi ei aşteaptă numai să fie ridicat salariul, să poată trăi o viaţă decentă. Asta trebuie să o facă cu susţinerea statului, dar nu a altor structuri din afara organelor statale. Şi în felul ăsta, noi o să reuşim, nu numai cu judecătorii, dar şi cu lucrători ai procuraturii, organelor de interne, aici trebuie lucrat.Şi vreau să vă mai spun, opinia mea este că dacă cetăţenii Republicii Moldova vor fi educaţi corect şi ei vor avea încredere că toate drepturile lor pot fi apărate în cadrul legal, fără să dea mită, fiindcă o parte de mită le aparţine şi cetăţenilor, care ei vin cu iniţiativa şi caută ca prin aceste mijloace să-şi rezolve unele probleme, folosind slăbiciunea structurilor de stat, dar e clar că foarte mult depinde de funcţionarul care acceptă. Noi trebuie să lucrăm cu selectarea /unor/ astfel de oameni, ca ei să nu accepte orice propunere de felul ăsta. Ei trebuie să lucreze în limitele legii. Este posibil, eu vă spun.

Reporter:Domnule preşedinte, vorbeaţi despre faptul că nu veţi solicita mai multe prerogative pentru preşedinte, dar veţi pleda pentru o reformă constituţională şi dacă da, în ce puncte ale Legii supreme?
Nicolae Timofti: Când am discutat cu reprezentanţii Alianţei, eu aş vedea necesar ca să se concentreze asupra problemei de modificare a Art. 78, şi partidele care se află la guvernare, şi opoziţia, împreună. Să vină cu propuneri, ca să deblocheze situaţia; să se modifice Art. 78 în aşa fel ca el să fie aplicabil în orice situaţie, fără a bloca alegerea preşedintelui. Dar ca să nu fie învinuită puterea de asta, că îşi face legi pentru dânsa, ar fi normal ca modificările care vor fi făcute să fie aplicate după expirarea mandatului acestui Parlament.

Reporter: Domnule preşedinte, vrem să reuşim să trecem în revistă şi alte chestiuni care ar urma să fie în vizorul dumneavoastră, în calitate de preşedinte. Ce părere aveţi despre soluţiile juridice pentru evenimentele din 7 aprilie 2009?

Nicolae Timofti: La această întrebare eu nu pot să va dau un răspuns la moment, deoarece această întrebare nu mi-a pus-o nimeni, sunteţi primul care mi-o înaintaţi şi eu trebuie ca să studiez problema la nivelul preşedintelui ţării. Ca preşedintele Consiliului, am avut, tangenţial, /am/ examinat comportamentul unor judecători în acea perioadă şi este o hotărâre adoptată de către Consiliu în acest sens. De aceea eu cred că acum este prea devreme ca eu să încep discuţii sau să mă expun pe marginea acestei probleme atât de complicate, care se află în procedură de examinare de către organele procuraturii /.../.

Reporter:Dar veţi urmări acest subiect?

Nicolae Timofti: Eu sunt obligat să urmăresc toate problemele din stat. După inaugurare, o să intru în funcţiune, sunt obligat. Cum voi reuşi aceasta, e altă problemă, dar să ştiţi că o să depun toate eforturile ca să rezolv problemele. Ştiţi, este o problemă foarte complicată, după părerea mea. Eu tot timpul am fost de părere să creăm condiţii organelor competente, în cazul acesta, când vorbim de organele de anchetă, să le dăm posibilitatea ca ei să-şi facă datoria, profesionist şi liniştit, fără presiuni.

Reporter:Cum vedeţi rezolvarea conflictului transnistrean, dle preşedinte? Aveţi o abordare specială?

Nicolae Timofti: În afară de cele care sunt în formatul 5+2, eu nu cunosc. Dar vă spun /un lucru/: cred că este o dorinţă, nu numai a preşedintelui ţării, dar a fiecărui cetăţean, ca problema să fie rezolvată, pe cale paşnică, în primul rând, în cadrul unui dialog. Şi sunt gata să stau la masa dialogului cu oricine de care depinde rezolvarea acestei probleme. Eu, când o să mă consult cu consilierii, cu Ministerul de Externe, cu persoanele competente, o să iau o poziţie pe care o să o expun public. Dar eu vă spun, nu văd altă cale decât cea paşnică. Şi noi trebuie să convingem cetăţenii de pe ambele maluri că trebuie să trăim în pace şi să construim poduri, peste care ne vom mişca liber, unul /către/ altul şi vom întoarce încrederea unul în /celălalt/, că facem parte din poporul aceluiaşi stat, şi noi trebuie să făurim împreună, în interesul nostru comun.

Reporter: Dle preşedinte, după integrarea europeană, între priorităţile politicii externe, aţi menţionat cele două state vecine, Ucraina şi România. Cum vedeţi relaţia cu Bucureştiul, în condiţiile în care anumite forţe politice întreţin suspiciunile despre o agendă ascunsă a României în Republica Moldova?

Nicolae Timofti: Da, eu ascult şi - ştiţi, sunt nişte opinii ale unor politicieni, ale unor comentatori politici, dar noi o să reieşim din realităţile în care ne aflăm. Şi sunt convins că relaţiile cu România trebuie să fie cele mai apropiate şi cele mai strânse, fiindcă la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun. Avem multe /lucruri/ apropiate şi cu Ucraina, care este vecină şi avem cetăţeni care trăiesc în Ucraina, de origine de-a noastră, şi invers, sunt ucraineni care trăiesc la noi şi pe parcursul anilor, ca cetăţean simplu, nu am simţit că este vrajbă sau este neînţelegerea aceasta despre care se discută la nivel politic. Dar este o linişte şi chiar o convieţuire normală. Eu singur /.../ cândva o să vorbim despre - şi am vorbit deja - despre istoria familiei mele, părinţii sunt la sud, din Cantemir, dar am nimerit în raionul Floreşti, în satul Ciutuleşti, în anumite condiţii, după aceea a fost deportată familia bunicului după tată şi a fost nevoit, când să se întoarcă, nu avea dreptul să fie mai aproape de 250 de km de locul de baştină. Şi a nimerit în Ciutuleşti. Acolo m-am născut eu şi sora mai mare. Fratele şi două surori gemene s-au născut în Prodăneşti, sat ucrainean, unde am trăit şi ţin minte chiar şi primele cuvinte din limba rusă - se vorbea ruseşte - pe care le-am pronunţat cu copiii cu care mă jucam. Şi am avut vecini foarte buni, chiar acolo mi se pare că părinţii şi cumătrii -...- ucraineni şi asta este absolut normal, tăiesc oamenii liniştiţi. Dacă nu se împlică politicul, oameni trăiesc liniştiţi şi în înţelegere. Şi eu sunt convins că aşa trebuie să procedăm şi altă cale nu văd. Conflictele întotdeauna nu duc la bine şi sunt un om împăciuitor, sper că o să reuşim împreună.

Reporter:Revenind la relaţia cu Bucureştiul, iniţiativele de cooperare politică, economică, culturală care s-au lansat de la Chişinău şi Bucureşti vor fi susţinute de către dvs?

Nicolae Timofti: Desigur. Nu văd altă cale. Printre altele, vreau să spun, primul care m-a felicitat a fost domnul Băsescu. Apoi a fost colegul din Ucraina, domnul Ianukovic şi din Ungaria, domnul prim-ministru Viktor Orbán. De la Şaakaşvili am primit o felicitare, n-am vorbit direct. Dar eu sunt convins că conducătorii popoarelor, ei doresc mai ales cu vecinii să trăiască în pace şi în linişte şi să apropie cât mai mult în plan politic, economic, social, cultural şi eu o să fac tot posibilul ca noi să ne apropiem. Chiar, iată, la întrebarea prevedentă, eu vreau ca fiecare cetăţean din Republica Moldova, de orice origine, să-şi cunoască originile în primul rând, să-i dăm posibilitatea ca el să-şi cunoască limba, istoria propriului popor şi noi, ca băştinaşi, în primul rând trebuie să ne cunoaştem, trebuie să ne respectăm, să trăim cu demnitate că avem o provenienţă, avem o cultură şi să nu diminuăm cumva dreptul altor popoare. Şi în această armonie noi vom făuri împreună, dar la baza statalităţii noastre în ziua de astăzi trebuie să fie recunoaşterea propriei cetăţeniei, să pornească de la faptul că omul este cetăţean al Republicii Moldova şi el lucrează pentru Republica Moldova, indiferent că este rus, ucrainean, găgăuz, bulgar. Nu importă originea, importă că este cetăţean şi el trăieşte în acest stat şi trebuie să se mândrească cu faptul că trăieşte în Republica Moldova şi o reprezintă.

Reporter: Domnule preşedinte, unde veţi face prima vizită oficială externă, având în vedere că deja aţi primit nişte invitaţii verbale?

Nicolae Timofti: Eu, aşa, discutând cu colegii din Alianţă, doresc să fac prima vizită la Bruxelles, apoi cred că va fi România, Ucraina, Rusia. Aici, de acum, ne-am înţeles, independenţa, ce posibilităţi au; invitaţii verbale, cum spusesem, le am din partea României şi Ucrainei şi dacă au venit primii de la România, cred că /.../ la România, dacă va fi Ucraina a doua, următoarea va fi Ucraina - dacă luăm consecutivitatea invitaţilor. De la Rusia încă nu am primit, în afară... Dar sper că o să avem contactele respective şi sper ca noi să menţinem relaţiile bune pe care le avem, în limitele tratatului cu Rusia, fiindcă este un partener strategic, economic, puternic şi avem tradiţia noastră de relaţii cu Rusia, nu trebuie să respingem din start, să avem o poziţie antagonistă, ci o poziţie de prietenie, de recunoaştere reciprocă şi să discutăm la acelaş nivel, că suntem parteneri egali, ţări egale, cu drepturi egale, respectăm normele dreptului internaţional. Eu aşa văd comportamentul nostru şi al oricărui alt stat, indiferent de misiunile sale, de puterea pe care o deţine. În acelaşi timp, eu înţeleg ce înseamnă marea putere a Rusiei şi marea putere a Germaniei, a SUA, a Chinei, dar noi să ducem dialogul de pe poziţii egale, în interesul nostru personal, al statului nostru; e clar că şi colegii parteneri ei vor promova interesele lor şi după cum am spus-o, ţările mari promovează o politică mare, iar ţările mici, o politică deşteaptă, adică noi trebuie să fim înţelegători şi să fim insistenţi în apărarea intereselor noastre.

Realizator:Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult şi vă urez mult succes.

Nicolae Timofti: Mulţumesc!

Interviu difuzat la Radio Chişinău şi monitorizat de Rador