Victor Caraculacu: Executivul a aprobat ordonanţa în baza căreia se va încerca eliminarea aşa-numitelor "pomeni electorale". Conform acestei ordonanţe, singurele obiecte pe care partidele le pot face cadou alegătorilor în timpul campaniei electorale pot fi pixuri, insigne, steaguri, căni, brichete, şepci, fulare, tricouri şi pliante de promovare, care să nu depăşească valoarea de 10 lei.

În context, ministrul administraţiei şi internelor Mircea Duşa a cerut comisiilor judeţene pentru organizarea alegerilor să achiziţioneze materialele pentru alegerile din 9 decembrie şi să încheie contractele cu firmele câştigătoare pentru a trimite modelul buletinelor de vot către tipografii, astfel încât acestea să fie gata la timp.

Evident, vorbim în cele ce urmează despre organizarea scrutinului din 9 decembrie, dar şi despre siguranţa şi corectitudinea în care trebuie să se desfăşoare întregul proces. Invitaţi sunt ministrul administraţiei şi internelor, domnul Mircea Duşa.

Şi din partea Asociaţiei Pro Democraţia, domnul Constantin Mârza, expert în domeniul sistemelor electorale.

Domnule ministru, mita electorală, sub orice formă ar fi ea, nu este doar din punctul meu de vedere ilegală, dar şi profund imorală, pentru că se ia o decizie, să-i spunem aşa, de interes general, naţional cu o găleată mai plină sau mai goală în mână. Cum reglementări, evident, au mai fost legale, speraţi ca de această dată să eliminaţi această "pomană electorală", pentru că nu este chiar un fenomen restrâns, cel puţin din experienţa precedentelor scrutine?

Mircea Duşa: Sigur, noi avem experienţa de 20 de ani a alegerilor, fie că sunt ele locale, fie că sunt parlamentare, şi de fiecare dată vedem că în campanie electorală se vine cu tot felul de obiecte, cu tot felul de materiale, ba mai mult, se oferă şi bani pentru a cumpăra votul românilor. Şi la sărăcia care există în România, sigur că uneori cei care oferă obiecte, cei care oferă bani, cei care oferă, ştiu eu, produse alimentare influenţează cetăţeanul în ziua votului sau chiar înaintea zilei votului. De aceea, studiind puţin Legea 35, care ştim cu toţii că nu este o lege perfectă şi că ea trebuia modificată de mult, având în vedere că nici nu reflectă votul electoratului, cunoaşteţi acele speţe, că un candidat obţine cele mai multe voturi în colegiu, dar dacă nu ia jumătate plus unu din voturile valabil exprimate s-ar putea să obţină mandatul, ştiu eu, cel care este pe locul trei au chiar pe locul patru.

Victor Caraculacu: În fine, din păcate, aceasta este legislaţia în vigoare şi pe aceasta se va vota, evident.

Mircea Duşa: Sigur, şi pe aceasta se va vota, dar vorbeam de Legea 35, este voba de legea în vigoare privind organizarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Şi am observat că Articolul 55 din această lege are o prevedere destul de vagă, adică vorbeşte despre faptul că este interzisă mita electorală şi că darea de mită sau primirea de mită se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani, însă următorul alineat al acestui articol ne spune că fac excepţie obiectele promoţionale, dar care sunt acele obiecte nu a definit nimeni niciodată. Şi am dorit ca, prin această ordonanţă pe care am adoptat-o în şedinţa de guvern, să concretizăm puţin obiectele care constituie obiecte promoţionale. Şi într-o înşiruire pe care noi am considerat-o necesară, având aşa, experienţa anilor trecuţi legat de obiectele acestea simbolice, care e obligatoriu să fie inscripţionate cu numele candidatului sau formaţiunii politice, să poată fi cuantificate în proiectul de lege.

Am specificat foarte clar că sunt interzise oferirea de bunuri alimentare, ştiu eu, ulei, zahăr, băuturi alcoolice, tutun în campanie electorală şi alte bunuri nealimentare cu valoare deosebită. Având în vedere că un proiect de lege nu poate enumera toate obiectele acestea promoţionale, începând de la pixuri, brichete, ştiu eu, căciuliţe, jacheţele, umbrele şi nu ştiu ce se mai foloseşte prin campanie electorală, am mai reglementat un alineat 5 la acest articol, în sensul că pot fi folosite şi alte obiecte a căror valoare să nu depăşească 10 lei, dar nu produse alimentare, tutun şi băuturi.

Victor Caraculacu: Obiecte cu valoare foarte mică, de zece lei, e adevărat că cel puţin la prima vedere, la prima citire nu se înţelege foarte clar dacă e vorba de un obiect - eu, candidatul X, pot oferi un obiect de 10 lei cuiva, sau pot oferi bunuri totale în valoare de 10 lei. Cu alte cuvinte, dacă un pix nu depăşeşte 10 lei..

Mircea Duşa: Nu, legea este foarte clară: 10 lei fără TVA, de fiecare obiect.

Victor Caraculacu: Am înţeles, dar nu aţi precizat cantitatea, adică o pungă de pixuri de 10 lei înseamnă, poate deveni o mită electorală până la urmă, pentru că toate, în valoare de 10 lei fiecare, depăşesc suma pe care dumneavoastră aţi prevăzut-o.

Mircea Duşa: Acum nu putem ajunge la aberaţii din astea. Oricum eu, în videoconferinţa cu prefecţii şi cu inspectorii şefi, de astăzi, am atras atenţia foarte serios instituţiilor, în primul rând, abilitatele statului - poliţiei, în speţă, să facă cunoscută această modificare la lege şi, în acelaşi timp, să urmărească respectarea ei. Şi să aplice legea indiferent de competitorul politic, de partid, să aplice legea echidistant.

Victor Caraculacu: Ce riscă cei vinovaţi, domnule ministru, ce pedepse sunt prevăzute?

Mircea Duşa: Cei care încalcă prevederile acestui articol, riscă închisoare de la şase luni la cinci ani. De altfel, noi vom începe de luni, Ministerul Administraţiei şi Internelor, o campanie de promovare a acestui proiect de lege şi a faptului că românii şi cei care sunt în competiţia electorală trebuie să se gândească de două ori când vor să dea mită electorală se va pedepsi foarte drastic. Sigur că este important ca instituţiile abilitate ale statului să-şi facă datoria şi să urmărească echidistant, indiferent de formaţiunea politică sau candidat, să se respecte legea iar când constată că a fost încălcată legea, imediat să aplice măsurile de rigoare.

Victor Caraculacu: Vom detalia în câteva clipe. Pentru moment, domnule Mârza, voiam să va întreb dacă rezolvarea problemei acestor pomeni electorale, acestei mite, până la urmă, oferită sub o formă sau alta, probabil, în majoritatea, dacă nu chiar în toate perioadele electorale precedente, se poate face doar prin forţa legii sau putem vorbi şi de un cadru public şi de o implicare, de ce nu, a întregii societăţi civile din România pentru că, până la urmă observatori sunt în toate secţiile şi pot să observe şi pot să vadă exact ce se întâmplă şi pot semnala dacă sunt cazuri de încălcări ale legii pentru că probabil un jandarm în fiecare loc unde se va vota, va fi mai dificil să pună ministerul.

Constantin Mârza: Cu siguranţă, atât problema cât şi soluţia ei nu se regăsesc exclusiv în sfera juridică. Este şi o problemă, dacă vreţi, de cultură şi de educaţie a alegătorilor. Această ordonanţă de urgenţă care aduce un plus de claritate chestiunii pomenilor electorale este, cu siguranţă, bine-venită, însă ea trebuie urmată de aplicarea ei aşa cum trebuie. Trebuie ca organele abilitate să se sesizeze, să se autosesizeze sau să urmărească sesizările pe care le fac cetăţenii sau organizaţiile ce monitorizează perioada electorală şi să investigheze aceste cazuri. Şi din punctul acesta de vedere, eu mi-aş dori să văd, poate în timp, dezvoltată la nivelul Ministerului de Interne, o structură specializată pe frauda electorală, aşa cum există pentru diverse alte tipuri de infracţiuni ce au o frecvenţă, să zic, sau prezintă un pericol deosebit.

Victor Caraculacu: Dacă înţeleg bine, o structură care chiar să ia măsurile necesare şi drastice în cazul în care ..

Constantin Mârza: O structură sau persoane specializate care să poată investiga cu rapiditate, cu celeritate aceste acţiuni. Dată fiind durata scurtă a procesului electoral este foarte important ca investigaiile acestea să se facă cât se poate de repede pentru că sunt multe lucruri pe care publicul vrea să le ştie. Există chestiuni care pot afecta negativ candidaţii atunci când, de exemplu, sunt nişte acuzaţii false. Există şi această posibilitate. De aceea este foarte important ca reacţia autorităţilor să fie cât se poate de promptă în aceste situaţii.

Victor Caraculacu: Domnule ministru, dacă înţeleg bine, o structură de o asemenea, să spunem, amploare, există, este posibil a fi înfiinţată, cu alte cuvinte, pentru ca atunci când se sesizează, când se află asemenea nereguli, asemenea cazuri de mită electorală, pomeni eletorale, cum li s-a mai spus, măsurile să şi fie şi destul de rapid şi de dur aplicate în cazul celor care încalcă legea?

Mircea Duşa: Sigur că este importantă şi o asemenea structură, dar aceasta trebuie realizată în timp. Sunt importante şi multe alte lucruri şi bine spuneaţi şi dumneavoastră că şi opinia publică este una importantă, şi ONG-urile sunt importante, pentru că, până la urmă, trebuie să creăm o cultură a votului în România şi a principiilor pe care trebuie să se desfăşoare. Acum, sigur, în termenul scurt pe care îl avem la dispoziţie, începe sâmbătă campania electorală, noi spuneam că Ministerul Administraţiei şi Internelor va începe o campanie de cunoaştere a prevederilor legii, o campanie de a introduce în subconştientul cetăţeanului că trebuie să meargă... nu că trebuie să meargă la vot, asta este problema partidelor politice, că trebuie să respecte legea şi că votul trebuie să reflecte dorinţa electoratului şi nu trebuie să fie cumpărat. De altfel, vom deschide şi o linie verde şi chiar fac apel la populaţie şi la ONG-uri să sesizeze orice încercare de încălcare a legii sau de oferirea de alte obiecte decât cele care sunt reglementate.

Victor Caraculacu: Aveţi acest număr, e disponibil încă sau va fi prezentat ulterior?

Mircea Duşa: De luni... luni o să am o conferinţă de presă în care o să începem şi promovarea acestei campanii şi o să anunţăm...

Victor Caraculacu: Da, aveţi dreptate.

Mircea Duşa: ... şi numerele de la linia verde, unde cetăţenii şi ONG-urile care au un rol important în această perioadă să sesizeze orice încălcare a legii. Acum revenim la problema de principiu, sigur, în România, multe reglementări legate de alegeri nu sunt conforme cu realitatea şi nu au găsit soluţiile cele mai bune. De aceea, cred că noul guvern şi noul parlament, după alegeri, în primul rând, trebuie să modifice Constituţia, să clarifice odată instituţiile statului şi atribuţiile pe care organismele statului le au şi după modificarea Constituţiei să modifice sistemul electoral din România, pentru a clarifica toate problemele legate de alegeri, de diferite feluri de alegeri, listele electorale, cine are dreptul să participe la alegeri şi aşa mai departe. Este o chestiune complicată, dar trebuie rezolvată odată şi-odată, că legile actuale s-au dovedit că în 20 de ani ne-au creat tot felul de probleme. Ne aflăm în faţa alegerilor şi eu, şi pe această cale, am făcut şi azi o videoconferinţă, am solicitat prefecţiilor şi inspectorilor şefi, în primul rând, şi structurilor specializate ale Ministerului de Interne să fie foarte fermi, echidistanţi şi să aplice legea fără părtinire politică.

Victor Caraculacu: Pentru că aţi pomenit de aceste, să spunem, neclarităţi şi aceste probleme care au mai apărut în anii anteriori, foarte pe scurt, pentru că ştiu că nu ne puteţi oferi, nu puteţi rămâne alături de noi până la finalul dezbaterii, aş avea câteva întrebări punctuale.

Au fost mai multe, să spunem aşa, sesizări privind listele electorale anterior. În alegerile precedente, listele erau fie incomplete, oamenii nu se regăseau pe aceste liste, unii dintre ei, unii dintre alegători, alţii, dimpotrivă, au remarcat că erau persoane decedate. Aceste liste au fost aduse pe cât posibil la zi, pentru a nu mai exista asemenea...

Mircea Duşa: Imediat ce prin hotărâre de guvern s-a stabilit data alegerilor, am cerut prefecţilor şi comisiilor tehnice de la judeţe şi, prin aceste comisii, primarilor, dar şi structurilor specializate de la administraţie şi interne să treacă la reactualizarea listelor electorale. Sigur că disputa aceasta va continua până când în România, aşa cum spuneam, anul viitor, trebuie să se elaboreze o lege privind registrul listelor electorale în România. Nu putem avea patru feluri de scrutinuri şi patru feluri de liste electorale. Alegătorii sunt unii şi aceiaşi şi nu pot figura, indiferent de scrutinul electoral, pe liste diferite. Dar asta este o altă problemă, trebuie rezolvată în viitor şi nu este rezolvată pentru alegerile din 9 decembrie, având în vedere că trebuie să aplicăm prevederile Legii 35. Dar am dispus organismelor de care aminteam ca până cu 48 de ore înainte de desfăşurarea scrutinului, pentru că aşa prevede legea, cu 48 de ore înainte primarii trebuie să pună la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare listele electorale să continue actualizarea listelor electorale, sigur, în condiţiile instituţional existente, ale reglementărilor existente, a Legii 35, a Ordonanţei 97 şi, sigur, să radieze din liste acele persoane care au decedat, să adauge persoanele care au împlinit 18 ani, să radieze persoanele cărora li s-au interzis drepturile electorale şi toate acele operaţiuni care sunt posibil de realizat pe această legislaţie. Noroc că nu vom avea disputa legată de cvorum, pentru că Legea 35, cunoaşteţi foarte bine procedurile în care se atribuie mandatele, obţine mandatul cel care a obţinut jumătate plus unu din voturile valabil exprimate şi după aceea urmează redistribuirea.

Victor Caraculacu: Cu alte cuvinte, dacă înţeleg bine, va mai exista încă şi acea urnă mobilă, care a dus de multe ori la discuţii. Cum va putea fi urmărită această urnă mobilă pentru a nu mai produce neclarităţi, nelămuriri?

Mircea Duşa: Prevederile sunt foarte stricte în lege şi trebuie cei de la Biroul Electoral să respecte legea. Se poate deplasa comisia cu urna la cei care au adeverinţe medicale şi este normal ca, competitorii electorali să trimită oameni din formaţiuni diferite cu urna volantă, astfel încât să nu se...

Victor Caraculacu: Dar, dumneavoastră veţi putea urmări mai strict ce se întâmplă cu urna mobilă, pe de o parte, cu votul în locurile publice, în gări?

Mircea Duşa: Ministerul Administraţiei şi mai ales Poliţia, Jandarmeria au atribuţii conform legii de a asigura ordinea şi liniştea publică la secţiile de votare şi au de asemenea datoria să asigure paza secţiilor de votare şi a documentelor din secţiile de votare. Modul de organizare a activităţii în secţiile de votare, conform legii şi atribuţiilor legat de organizarea votului în secţii sunt ale birourilor electorale, secţiilor de votare care au preşedinte, vicepreşedinte desemnat de către preşedintele Tribunalului Judeţean şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice care participă în alegeri.

Victor Caraculacu: Este clar. O penultimă întrebare este dacă aţi avut ceva în vedere şi ceva care ar trebui remediat, după experienţa ultimului scrutin din vară?

Mircea Duşa: Eu am dorit şi am solicitat comisiilor acestea tehnice şi la nivel naţional şi la nivel judeţean să se implice foarte serios în măsurile care privesc organizarea şi pregătirea din punct de vedere tehnic şi material a alegerilor. Am solicitat , în videoconferinţă să se finalizeze repede procedurile acestea de atribuire a contractelor pentru tipărirea buletinelor de vot şi cred că, din punct de vedere organizatoric şi tehnic nu vor fi probleme şi totul va decurge normal. Sigur, pot să apară probleme, incidente, scandaluri între competitorii electorali, este o perioadă de 30 de zile în care se desfăşoară campania electorală, dar am solicitat tot inspectorilor-şefi şi şefilor de la Jandarmerie să ia măsurile de ordine şi de siguranţă publică la mitingurile pe care le vor organiza partidele politice sau candidaţii, să ia măsuri ca, la aceste mitinguri să nu apară conflicte. Ştiţi că am mai avut în anii trecuţi circuri, scandaluri, chiar bătăi între competitorii electorali şi vreau să evităm aceste lucruri şi sper că structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor îşi fac datoria aşa cum eu le-am solicitat şi cred că, aşa cum încerc eu de trei luni de zile să, ştiu eu, să scot din dezbaterea politică Ministerul Administraţiei şi Internelor şi să-l menţin echidistant pentru că aşa trebuie să fie un astfel de minister. Sper că acum, în campania electorală, cei de la interne, fie că sunt poliţişti, fie că sunt jandarmi sau alte structuri specializate ale ministerului vor acţiona echidistant şi vor lua măsuri de respectarea legii şi de sancţionare a celor care încalcă legea.

Victor Caraculacu: Continuăm în studio împreună cu invitatul nostru, domnul Constantin Mârza, expert în domeniul sistemelor electorale. Discuţia noastră, domnule Mârza, în principiu despre modul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor va încerca să supravegheze corectitudinea şi organizarea în cele mai bune condiţiuni a scrutinului avem detalii. Cât priveşte implicarea societăţii civile, porneam de la faptul că, chiar şi în cazul în care apar nereguli şi aceste nereguli nu sunt sesizate neapărat de cineva de la Ministerul de Interne, ele pot fi remarcate de către observatori. Va fi un număr mai mare de observatori, din cunoştinţele dumneavoastră, anul acesta, în această iarnă, în decembrie, pe 9 decembrie, în secţiile de votare? Este un moment special şi necesită o implicare mai amplă a organziaţiilor neguvernamentale din România şi din străinătate?

Constantin Mârza: Noi sperăm să fie un număr cât mai mare de observatori şi realitatea este că, atunci când există un scrutin care are o anumită tensiune şi care are o anumită miză, creşte atât interesul alegătorilor faţă de scrutin, prezenţa la vot, cât şi interesul observatorilor. Şi cu siguranţă, că pe lângă Asociaţia Pro-Democraţia vor există şi alte organizaţii, alte asociaţii care vor avea observatori în secţiile de vot. Şi ştim că OSCE va avea o misiune de observare în România, nu pot să vă dau mai multe detalii despre mărimea şi natura acestei misiuni, dar cu siguranţă, va exista o prezenţă. Pe lângă eforturile organizaţiilor neguvernamentale sunt foarte multe lucruri pe care cetăţenii, pe care simplii alegători pot să le facă şi acestea ţin, pur şi simplu, în primă fază de a raporta lucrurile pe care le observă în oraşul, în satul, în cartierul lor, fie direct către forţele de ordine, către Ministerul de Interne, către structurile Ministerului de Interne, fie către organizaţiile neguvernamentale care monitorizează alegerile. Asociaţia Pro-Democraţia are un site care va fi activ pe perioada campaniei şi în ziua votului: alegericorecte.ro, şi acolo, cetăţenii vor avea posibilitatea de a raporta diversele tipuri de încălcări ale legislaţiei.

Victor Caraculacu: Cât de importantă este această... hai să spunem, această implicare, această raportare, folosind termenul dumneavoastră, cât de mult contează ca fiecare dintre noi să nu permită apariţia unor situaţii legate chiar şi de mită electorală şi de pomenile electorale, pentru ca rezultatul unui scrutin să fie cu adevărat just şi în interesul întregii naţiuni?

Constantin Mârza: Sunt foarte importante, pentru că este esenţial ca aceste comportamente să fie sancţionate, în primul şi în primul rând, de alegători, pentru că ei sunt cei către care candidaţii vin cu mita electorală. Şi, în momentul în care, un alegător sancţionează, respinge acest tip de comportament, atunci, practic, mesajul este mult mai puternic decât în cazul unei acţiuni, unei atitudini, a unei organizaţii neguvernamentale sau, eu ştiu, o investigaţie a poliţiei. Este important ca alegătorii să transmită către candidaţi un mesaj foarte important: acest tip de comportament nu este ceea ce ne dorim, ne dorim ca în campania electorală să avem dezbateri despre problemele care afectează comunitatea, judeţul, ţara şi nu un concurs de cadouri.

Victor Caraculacu: Domnule Mârza, care este, în principiu, componenţa echipei de observatori într-o secţie, cine poate deveni observator în cadrul alegerilor?

Constantin Mârza: Într-o secţie de votare, pe lângă membrii birourilor electorale secţiei de votare, pot fi observatori interni acreditaţi, cei trimişi de organizaţiile neguvernamentale. Organizaţiile neguvernamentale pot acredita, ca şi observator, orice persoană care nu este membru de partid. Şi, în acest sens, practic, cine doreşte să devină observator, contactează o organizaţie neguvernamentală, va trebui să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu este membru de partid, iar organizaţia respectivă va obţine acreditare pentru observatorul respectiv.

Victor Caraculacu: În plan internaţional, mai ales că Asociaţia Pro-Democraţia şi nu doar această Asociaţie a fost de-a lungul timpului implicată în monitorizarea procesului electoral intern, aţi avut semnale că există o anumită... hai să-i spunem, tensiune, o anumită temere din punct de vedere al organizaţiilor nonguvernamentale din străinătate privind modul în care va fi organizat acest scrutin, sunt ele dispuse sau s-a pus problema să trimită mai mulţi oameni decât în cazul precedentelor alegeri sau, dimpotrivă, lucrurile au rămas undeva la acelaşi nivel?

Constantin Mârza: Cred că există, într-adevăr, un interes mai ridicat pentru acest scrutin. Asociaţia Pro-Democraţia este membră a unei reţele de organizaţii care observă alegerile European Network of Election Monitoring Organizations şi, într-adevăr, am sesizat un interes din partea colegilor noştri de reţea faţă de alegerile de acum. Evident, numărul de observatori şi misiunile fiecărei organizaţii ţin de strategia şi de bugetul organizaţiei respective, dar cu siguranţă, un interes sporit există, tocmai datorită acestei situaţii care, mă rog, s-a creat în timp şi acestei, să-i spunem, tensiuni la nivel politic care există.

Victor Caraculacu: Adică, pomeneaţi de această tensiune şi pe parcursul discuţiei noastre. Vroiam să vă întreb dacă există punctul de vedere conform căruia cumva ne-am întors la momentul de început al democraţiei româneşti, atunci când era cumva absolut necesară prezenţa observatorilor străini cumva, punctul lor de vedere era poate chiar mai important decât punctul de vedere al observatorilor interni, există, să spunem, similarităţi între aceste perioade diferite în timp? Există, să spunem, similarităţi între aceste perioade diferite în timp?

Constantin Mârza: Cred că este uşor exagerat să spunem că ne-am întors la punctul zero al democraţiei, dar cu siguranţă este un lucru cunoscut că observatorii internaţionali au altă greutate în declaraţiile lor. Dar acest lucru nu se datorează neapărat momentului, cât datorită naturii, diferenţei dintre observatorii interni şi observatorii internaţionali. Şi cred că o dovadă foarte bună este ultima misiune OSCE, care a sancţionat foarte puternic anumite chestiuni, care au fost de-a lungul timpului semnalate de observatorii naţionali, dar nu au fost privite cu atâta seriozitate ca în momentul în care au fost puse pe masă de către o organizaţie internaţională.

Victor Caraculacu:La ce anume vă referiţi?

Constantin Mârza: Mă refer, în primul şi în primul rând, la monitorizarea de presă şi la ceea ce s-a vorbit la momentul respectiv despre campania electorală şi despre cum a fost reflectată aceasta în presă şi în mass-media.

Victor Caraculacu: Domnule Mârza, în unele state, din informaţiile pe care, cel puţin eu, le deţin, autorităţile au decis instalarea unui sistem întreg de camere video în secţiile de votare. Aceste camere ar trebui cumva să transmită imagini live a modului şi a corectitudinii exprimării votului. Deocamdată, în România un astfel de sistem nu este prezent şi întrebarea mea ar fi dacă este eficientă o asemenea monitorizare video, să spunem, ea ar putea impulsiona, influenţa într-un mod sau altul corectitudinea şi intenţiile celor care intră într-o secţie de votare? Aveţi, să spunem, cazuri în care, cel puţin în alte state, rezultatele au depins de modul în care aceste sisteme tehnice au ajutat observatorii din secţiile de votare?

Constantin Mârza: Camerele video au fost folosite recent în Ucraina, la alegerile parlamentare. Şi acolo, pentru prima dată a fost un element de noutate. Este greu de spus ce eficienţă au. Cu siguranţă ele au un rol în psihologia fraudei, dacă vreţi, sau în psihologia actului de vot...În acelaşi timp însă, acele camere de luat vederi, acele webcam-uri nu pot să surprindă decât zona publică dintr-o secţie de votare şi sunt multe alte fraude, multe alte tipuri de încercări de fraudă care nu vor avea loc în raza de acţiune a acestor camere de luat vederi.Sunt foarte multe lucruri care se întâmplă în afara secţiei de vot, există metode de fraudare care, mă rog, se întâmplă în cabina de vot, atunci când, nu ştiu, cineva vine cu un buletin de vot ştampilat de afară şi doar îl schimbă. Nu ştiu, mi-e greu să dau un verdict să spun dacă sunt într-adevăr o adiţie benefică sau nu. Ele pot ridica şi nişte temeri legate de intimitate şi de privacy...

Victor Caraculacu: Da, şi de modul în care, evident, se exprimă liber... Şi o ultimă întrebare: care ar fi principalele probleme cu care s-au confruntat, să spunem, observatorii în secţiile de votare până acum? Care ar fi chestiunile pe care le-au sesizat ei de-a lungul timpului şi care, evident, ar putea sau nu să apară în urmtătorul tur de scrutin.

Constantin Mârza: Cred că problema cea mai des întâlnită şi care ne ridică cel mai mult probleme cu observatori în ziua alegerilor este dată de faptul că sunt, în continuare, un număr semnificativ de preşedinţi de secţii de votare şi de membri ai birourilor secţiilor de votare care nu au o pregătire suficientă, nu sunt suficient familiarizaţi cu legislaţia şi cu procedurile din ziua votului. Şi în acest sens ar fi utilă crearea unui corp de oficiali electorali profesionişti, care să...

Victor Caraculacu: Să cunoască foarte bine legislaţia şi să poată să şi aplice. Punem punct aici acestei discuţii.

Transcriere text: Agenţia de presă RADOR