Începe Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române la care invitaţi speciali sunt ministrul de externe al Egiptului, Sameh Shoukry, ministrul de externe al Marelui Ducat de Luxemburg, Jean Asselborn, ministrul de externe şi al comerţului exterior al Unagriei, Peter Szijjarto.

La deschiderea oficială vor participa preşedinţii celor două Camere parlamentare, gazda reuniunii este ministrul de externe Teodor Meleşcanu.

Şefii misiunilor diplomatice urmează să fie primiţi ca în fiecare an de către preşedintele ţării Klaus Iohannis.

Teodor Meleşcanu, ministrul de externe, i-a acordat lui Carmen Gavrilă interviul în exclusivitatea acestei dimineţi la "Matinal" .

Teodor Meleşcanu: Caracteristica principală a acestei întâlniri anuale a diplomaţiei române, care se întâmplă de ceva timp deja, are ca specificitate semnul reflecţia asupra schimbării şi mizelor strategice pe care România le are în următorii ani. Deci ceea ce ne preocupă la această discuţie este să vedem ce s-a schimbat, ce se va modifica în lume, pentru că sunt lucruri care ne interesează în cel mai înalt grad, iar ca diplomat, implicaţiile acestor schimbări asupra intereselor şi conduitei noastre devin vitale.

AUDIO Interviu cu ministrul de externe, Teodor Meleşcanu.

Reporter: Domnule ministru, de data aceasta, în cadrul Reuniunii Diplomaţiei Române există o sesiune specială de comunicare, de dialog, între diplomaţi şi mediul de afaceri românesc.

Teodor Meleşcanu: În acest an am hotărât să facem o sesiune specială care să fie dedicată diplomaţiei economice şi promovării intereselor economice ale României în lume. La această întâlnire va participa primul ministru, domnul Tudose şi o vom organiza împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie, urmând ca primul ministru să sublinieze încă o dată care sunt principalele priorităţi ale României din punct de vedere al dezvoltării relaţiilor noastre economice. Am considerat însă că ar fi bine ca într-o ocazie cum este cea a reunirii tuturor şefilor de oficii diplomatice, ambasadori şi consuli generali, să aibă posibilitatea să ia şi un contact direct cu realităţile din România. Şi, în consecinţă, am organizat o vizită la proiectul laserului de la Măgurele, pentru că avem nevoie de o mai bună conectare a diplomaţilor noştri cu cele mai inovatoare şi recente proiecte ale României. Mesajul pe care ei trebuie să-l poarte este acela al unei Românii creative, ştiinţifice, dinamice care trebuie să fie promovate şi în exterior. Şi, în fine, ultima zi am dedicat-o unei vizite în teritoriu. Este vorba de judeţul Prahova, mai exact de oraşul Ploieşti, pentru a avea un dialog cu autorităţile locale şi judeţene, cunoaşterea unor proiecte de dezvoltare reuşite, care poate să-i inspire şi pe ei în discuţiile pe care le vor avea, o vizită la zona industrială a Ploieştiului şi în acelaşi timp o vizită la cramele din zonă, Dealul Mare, pentru a prezenta şi ceea ce avem ca unul din cele mai importante produse de export, vinul de foarte bună calitate românească.

Reporter: Astăzi, în prima zi a Reuniunii Diplomaţiei Române îi avem la Bucureşti pe ministrul de externe luxemburghez şi ministrul de externe egiptean. Ce aşteptări avem noi de la ţările pe care le reprezintă?

Teodor Meleşcanu: Din partea ministrului de externe al Egiptului aşteptăm o viziune în legătură cu perspectivele unei soluţionări politice în Orientul Apropiat şi în conflictul din Siria şi Irak. Noi avem propriile noastre evaluări şi este foarte important să avem şi evaluările cuiva care trăieşte în zona respectivă şi cunoaşte problemele poate mult mai în adâncime decât le cunoaştem noi. Pentru diplomaţia noastră această temă a soluţionării pe cale paşnică a conflictelor este una din temele principale. În ceea ce priveşte pe ministrul, domnul Asselborn, care este ministrul de externe al Luxemburgului, prezentarea se va concentra pe viziunea unei ţări care este membră fondatoare a UE, în legătură cu evoluţia UE în perioada următoare, care sunt priorităţile şi importanţa deosebită a acestei contribuţii, a domnului ministru de externe al Luxemburgului este că ea vine din partea unei ţări pro europene, care nu are mize politice şi care are un interes clar pentru dezvoltarea şi consolidarea în viitor a UE, un lucru pe care ni-l dorim şi noi şi experienţa dânsului, care este de peste 25 de ani ministru de externe, ne poate fi foarte utilă tuturor.

Reporter: A doua zi a reuniunii, mâine, pare să fie dominată de temele europene, de agenda românească în domeniu şi de pregătirea Preşedinţiei româneşti a Consiliului UE în 2019. Care este agenda noastră pe termen scurt şi mediu în ce priveşte afacerile europene?

Teodor Meleşcanu: Din punctul nistru de vedere posibilitatea pe care o avem, aceea de a asuma Preşedinţia Consiliului UE în 2019 ne oferă, într-adevăr, o posibilitate aparte pentru a ne angaja într-un dialog în legătură cu viitorul UE. Din punctul nostru de vedere, la ora actuală principalele preocupări sunt cele legate, sigur, de asigurarea logisticii pentru desfăşurarea cu succes a preşedinţiei şi, în al doilea rând, a temelor importante pe care le vom propune spre dezbatere celorlalte state membre. Avem însă şi un accent deosebit pe tema relaţiilor externe ale UE şi, în special, viitorul politicii de securitate şi apărare, pentru că în următoarele luni vor începe să apără noi abordări, în special în ceea ce priveşte cooperarea consolidată în acest domeniu şi, din punctul nostru de vedere, fără îndoială că avem nevoie şi de alte opinii care să ne ajute la configurarea unei contribuţii de substanţă a României, nu numai în calitate de ţară organizatoare, dar şi de ţară membră a UE în aceste dezbateri.

Reporter: Tot în a doua zi a reuniunii îl avem musafir la Bucureşti pe ministrul de externe al Ungariei. Ce aşteptări să avem?

Teodor Meleşcanu: Eu cred că vom avea ocazia să avem o prezentare a ministrului de externe al Ungariei, care este şi ministru de externe, dar şi pentru relaţiile economice internaţionale, pentru comerţ exterior şi este, de fapt, o urmare a invitaţiei pe care eu am primit-o şi pe care am onorat-o prin participarea la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Ungare. Cred că în cea mai mare măsură ideile vor fi legate, vor porni, de fapt, de la ideea fundamanetală că noi şi Ungaria avem un patrimoniu cultural comun, avem un prezent, dar mai ales şi un viitor european comun, care va fi fundamental pentru ţările şi cetăţenii noştri. Avem minorităţi cu potenţialităţi pentru o mai bună înţelegere reciprocă şi, aşa cum am pledat şi la Budapesta, voi profita de reuniunea noastră pentru a susţine relansarea parteneriatului nostru între România şi Ungaria, bazat pe fundamentele principiilor consacrate prin Tratul de bază din 1996, care sunt: respect reciproc, cooperare pe multiple planuri şi bună vecinătate. Suntem al doilea partener economic al Ungariei după Germania, aşa că avem o bază foarte solidă şi foarte multe lucruri în comun, care trebuie să le folosim în dezvoltarea raporturilor între noi.