Realizator:Bună ziua tuturor.Sunt Alexandra Andon cu ediţia de astăzi a "Actualităţii în dezbatere". Inflaţia va fi mai mare decât se anticipase la începutul anului, recunoştea ieri guvernatorul Băncii Naţionale. Creşterile de preţuri la alimente ne plasează pe locul II în această zonă, conform aceleiaşi surse. Dar ce şanse are România să confirme ieşirea din recesiune şi care sunt obiectivele noii misiuni la Bucureşti a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional? Discutăm cu invitatul ediţiei, dl Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, fost ministru de finanţe. Bună ziua, bine aţi venit!


Mihai Tănăsescu: Bună ziua.


Realizator: Îi anunţ pe ascultătorii noştri că înregistrarea emisiunii în format video va fi postată şi pe site-ul nostru politicaromaneasca.ro. Aşadar, dle Mihai Tănăsescu, care este în etapa actuală rolul delegaţiei FMI? Sunt diferenţe de conţinut între discuţiile din etapa anterioară, când exista un acord stand-by, şi cele de acum?


Mihai Tănăsescu: Nu, de fapt, este o continuitate şi trebuie să precizăm de la bun început care sunt obiectivele acestui nou acord. Cred că dacă primul acord a avut un rol de stabilizare a economiei româneşti, acest acord al României împreună cu FMI şi Comisia Europeană are rolul de a găsi acele pârghii pentru creşterea economică, pentru creşterea economică durabilă, sustenabilă şi pe termen lung. Aceasta înseamnă de fapt continuarea procesului de consolidare fiscală, întărirea capacităţii de supraveghere a sistemului bancar şi nu în ultimul rând, accelerarea reformelor structurale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă de fapt o eficientizare a companiilor publice, atât de la nivel central, cât şi de la nivel local, în aşa fel încât prin serviciile /publice/ pe care le oferă, acestea să fie de calitate superioară şi nu în ultimul rând, eficienţa financiară a lor să conducă la fluxuri financiare către bugetul de stat şi nu aşa cum se întâmplă în prezent, la foarte multe dintre companii, ca bugetul de stat, adică banii dumneavoastră, banii noştri, să conducă către fluxuri, către aceste companii. Este un proces care din punctul meu de vedere, duce la o schimbare calitativă a modului în care companiile statului îşi vor atinge rolul lor de instrumente de servicii publice în România în anii care urmează.


Realizator: Companiile statului vor rămâne ale statului, în aceste condiţii?


Mihai Tănăsescu: Este limpede că în momentul de faţă, aceste companii, cele mai importante dintre ele, vor rămâne ale statului român. Însă statul român, prin instituţiile sale, prin oamenii săi, trebuie să-şi schimbe un tip de comportament, un tip de management, un tip de, dacă vreţi, de abordare a politicilor publice din fiecare domeniu de activitate. Nu cred că este cazul să vorbim de privatizări complete sau... Trebuie studiat de la caz la caz, trebuie văzut fiecare companie, fiecare instituţie, care sunt problemele cu care se confruntă şi sigur, fiecare dintre acestea va avea un tratament distinct, în aşa fel încât, aşa cum spuneam mai înainte, să ducă la un lucru singur: creşterea eficienţei lor.


Realizator: Există vreo perspectivă clară despre care companii vor rămâne în mod sigur ale statului, dar că vor fi eficientizate? O listă clară?


Mihai Tănăsescu: Este clar că - sigur, este bine definită această listă - dar trebuie să specific foarte clar că companiile cheie din domeniul transporturilor, din domeniul energetic, vor rămâne companii în care statul va avea o acţiune majoritară. Dar în acelaşi timp, aceste companii au nevoie de investiţii. Aceste companii au nevoie de resurse, de capital, ca să poată să-şi îmbunătăţească activitatea, să poată să creeze, dacă vreţi, o eficienţă mai mare a lor. De aceea, probabil că multe dintre ele se vor gândi ca acţiuni minoritare, pachete de acţiuni minoritare, sau anumite procentaje din ele, să fie vândute către investitori străini. Şi există cerere pentru aşa ceva. Deci eu cred că atragerea capitalului, împreună cu elementele de cunoaştere mai bună a managementului companiilor, vor conduce ca aceste companii ale statului - şi subliniez, ale statului - să-şi crească eficienţa în anii următori.


Realizator: Sunt incluse între acestea, spre exemplu, CFR Marfă, Romgaz, Transelectrica?


Mihai Tănăsescu: Este clar că toate acestea vor rămâne cu acţiuni majoritare ale statului, dar, aşa cum spuneam, există posibilitatea ca multe dintre ele - şi /.../ Transelectrica chiar intenţionează să vândă pe bursă un anumit pachet de acţiuni - aceşti bani care vor fi atraşi prin aceste instrumente vor conduce clar la investiţii în domeniu şi nu în ultimul rând, dacă vreţi, la crearea unor segmente, unor sectoare de activitate atât în domeniul energetic, cât şi al transporturilor, mult mai solide şi mult mai eficiente.


Realizator: Şi atunci ce condiţii ar trebui să îndeplinească pentru ca pachetele minoritare de acţiuni eventuale, care vor fi vândute pe bursă, să fie atractive, sau să fie cât mai atractive?


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, întrebarea dumneavoastră este simplă, dar complexă în acelaşi timp. Acest lucru înseamnă o schimbare de comportament, de mentalitate, înseamnă o transparenţă mai deschisă, înseamnă o guvernanţă aplecată spre principiile OECD-ului. Înseamnă, dacă vreţi, o participare a serviciului public al acestor companii, într-adevăr, către publicul pe care îl deservesc. Deci, vedeţi, este nevoie să intrăm, dacă putem spune aşa, în interiorul, în măruntaiele fiecărei companii, să încercăm să restrângem risipa, să încercăm ca banii care sunt ai acestor companii să fie cheltuiţi corect, transparent şi, nu în ultimul rând, să fie un raport de deschidere totală către contribuabili vis-a-vis de modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi.


Realizator: Şi atunci, sunt acestea ţinte sau angajamente ale Guvernului român în acordul cu FMI, în acordul nou? Sunt lucruri care sunt examinate de delegaţia Fondului?


Mihai Tănăsescu: Acestea sunt lucruri convenite cu autorităţile de la Bucureşti şi am constatat pe parcursul discuţiilor o deschidere puternică vis-a-vis de aceste lucruri, ceea ce este încurajator. Desigur, lunile următoare, anul acesta, anii următori vor fi importanţi pentru implementarea acestor lucruri şi, sigur, am stabilit împreună cu autorităţile de la Bucureşti termene şi ţinte clare, precise, pentru aducerea la îndeplinire a acestor lucruri.


Realizator: A ieşit România din recesiune, domnule Mihai Tănăsescu?


Mihai Tănăsescu: Cred că, din punct de vedere statistic, trebuie să aşteptăm probabil încă câteva zile pentru a vedea acest lucru. Din datele pe care le am, până la sfârsitul lunii februarie, acestea mă îndreptăţesc să spun că, pe ansamblu, trimestrul I va fi un trimestru cu o creştere economică pozitivă, ceea ce ar arăta, repet, din punct de vedere statistic, că România a ieşit din recesiune. Însă criza care a afectat globul pământesc, inclusiv România, este o criză care încă nu s-a terminat, este o criză care încă îşi arată colţii, este o criză care încă persistă la nivelul multor ţări şi multor segmente, unul dintre ele fiind segmentul bancar. Asistăm, dacă vreţi, încă la o convalescenţă a economiilor din Europa. Sigur, mai mult în partea Europei avansate şi mai puţin în partea Europei emergente, din care face parte şi România. Deci este clar că această recuperare în două viteze a ceea ce s-a întâmplat în 2008, 2009, 2010 îşi va pune amprenta. România este pe o cale bună şi cred că acest trend crescător al anului 2011 să fie unul crescător de asemenea, mai mare, mai mult, în anul 2012 şi 2013.


Realizator: Prin ce se manifestă în România aceste efecte ale crizei sau ale convalescenţei, cum aţi numit-o dumneavoastră?


Mihai Tănăsescu: Asistăm la o reluare a creşterii economice şi e cert acest lucru, dar asistăm la o creştere graduală, nu la o creştere cum am avut în 2005, 2006, 2007, 6-7%, nu vom mai putea ajunge acolo. Este clar că...


Realizator: Ar fi de dorit?


Mihai Tănăsescu: Nu cred. Cred că este important să avem creşteri consistente, sustenabile pe termen mediu şi lung. Ne-am bucurat în 2007-2008, în care ne creşteau salariile cu 20%, 25% în fiecare an, credeam că sunt ani care nu se vor sfârşi niciodată. Nu am ştiut că atunci când ne este bine trebuie să punem şi puţin deoparte, ca atunci când este rău să avem de unde. Sigur, este o greşeală de care trebuie să luăm aminte şi să n-o mai repetăm. De aceea, cred că această creştere economică din anii următori, modelul de creştere economică trebuie să fie unul diferit, trebuie să fie unul ţintit mai mult spre investiţii, mai mult spre creare de locuri de muncă şi mai puţin către acest gen de consum, care oricum nu era alimentat din producţie internă, ci mai mult din producţie externă. Deci trebuie să învăţăm şi acest lucru, să putem să acomodăm mai bine cererea internă cu producţia internă. Sigur, nu este uşor, nu se face peste o zi, peste un an, peste doi, dar dacă principiile şi liniile politice sunt desenate în acest sens, se poate ajunge către această transformare.

Realizator: Cum se ţintesc astfel de obiective, adică o creştere economică sustenabilă şi în care consumul intern să corespundă cu producţia internă?


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, sunt două valori. În primul rând, reformele structurale, care trebuie îndreptate către acest deziderat şi mă refer la...


Realizator: Aici vă gândiţi la strângerea robinetelor prin care se scurg bani de la stat, către companiile de stat, fără justificare.


Mihai Tănăsescu: Mă refer şi la acest aspect, dar mă refer şi la aspectul legat de desenarea unor politici publice care să fie capabile să atragă investiţii private şi să atragă resurse atrase. Este clar că dezvoltarea României în anii care urmează va fi bazată pe acest mix de resurse, resurse interne şi resurse externe. Iar dacă noi nu înţelegem că trebuie să modernizăm capacitatea administrativă atât la nivel central cât şi local, pentru a atrage aceste multe miliarde de euro care vin de la UE, înseamnă că nu am învăţat lecţia trecutului. Deci a ne concentra să atragem bani UE, a ne concentra în a eficientiza şi a prioritiza cheltuielile publice, în a învăţa dacă este cazul să atragem bani privaţi prin parteneriate, reprezintă din punctul meu de vedere principalele căi de creştere economică în anii care urmează?


Realizator: Aminteam în deschiderea acestei emisiuni că ţinta de inflaţie a fost majorată la 5,1% faţă de estimările de 3,6% pentru 2011. Prezintă această situaţie anumite riscuri?


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, această creştere a inflaţiei este vizibilă nu numai în România, este vizibilă în toate ţările UE şi în alte continente. De fapt, este un efect al acestei creşteri enorme a preţului internaţional la alimente şi la produse petroliere şi care sigur, în cazul nostru, au un efect de creştere a inflaţiei. Pe de altă parte, aceste lipsuri structurale pe care România le are, şi ele sunt elemente care conduc ca presiuni inflaţioniste. De aceea, eu văd această curbă inflaţionistă, dacă vreţi, temporară, în primul rând, şi cred că este important ca prin măsurile comune de politică monetară, politică fiscală, ea să preîntâmpine expectaţiile de creştere în trimestrele următoare. Din discuţiile purtate atât cu Ministerul Finanţelor, cu Banca Centrală, a reieşit foarte clar că aceste presiuni inflaţioniste, care, sigur, vor avea o tendinţă crescătoare până la prima jumătate a anului, după care ele vor reveni într-un trend descrescător, trebuie bine monitorizate, pentru a nu crea riscuri suplimentare.


Realizator: Din câte am reţinut din declaraţia guvernatorului Băncii Naţionale, aşteptarea ca inflaţia să revină pe o tendinţă descrescătoare se leagă de o bună producţie agricolă. Şi dacă nu va fi o bună producţie agricolă?


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, aţi atins un punct crucial - şi am înţeles că l-aţi avut ieri invitat pe dl ministru Tabără - problema agriculturii este o problemă cheie în România. Şi vedeţi, iarăşi stăm, dacă plouă sau nu plouă, să avem un an bun sau un an prost, să avem preţuri mari sau preţuri mici la alimente. Atâta timp cât nu încercăm să avem o politică bine definită din punct de vedere agricol, care să creeze o perspectivă de predictibilitate pentru investitori, care vor să investească în acest domeniu şi vom şti exact către ce segmente vom merge, vom avea această, să zic, întrebare: avem o bună producţie sau nu avem o bună producţie? Trebuie să depăşim acest aspect. Cred că România are această capacitate, să meargă mai departe, în sensul de a atrage investiţii mari, fiindcă segmentul agricol este un segment care are nevoie de mulţi bani, are nevoie de schimbări de mentalitate, aşa cum vă spuneam. Are nevoie, dacă vreţi, de un impuls, poate chiar al statului. De aceea, cred, combinaţia de atragere de resurse europene cu resurse private şi cu resurse interne poate să creeze un teren predictibil pentru agricultura românească. Şi sunt convins şi cred că acest segment, acest sector economic românesc are, să zic aşa, nişte perspective foarte bune în anii care urmează.


Realizator: În anii care urmează, pentru că implementarea unor asemenea politici ar dura destul de mult. Problema este şi pentru anul acesta, cum se vor reflecta rezultatele producţiei agricole, pozitiv sau negativ, asupra inflaţiei. Pe de altă parte, se discută despre, să zicem, dezlegarea preţurilor administrate - energie electrică, energie termică, gaze naturale şi aşa mai departe. În ce interval de timp poate fi făcută această chestiune şi cu ce costuri sociale?

Mihai Tănăsescu: De asemenea, întrebarea dumneavoastră sau remarca dumneavostră este foarte valabilă. Vedeţi, această aliniere către preţuri internaţionale este un lucru foarte complex. El ţine, sigur, şi de un deziderat, din punct de vedere economic, care împinge foarte mult pentru o creştere accelerată, dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont şi de condiţiile concrete ale României vizavi de această potenţiabilitate. Deci eu cred că trebuie întâi să vedem care sunt cauzele care au condus ca aceste companii din aceste domenii ale energiei, în primul rând, să nu producă eficienţa dorită. Întâi cred că trebuie căutat înăuntru, trebuie restructurat înăuntru şi apoi, dacă toate măsurile luate nu sunt, să zic, suficiente, să mergem către o creştere a preţurilor. Oricum, o aliniere a lor, o tendinţă de aliniere a preţurilor este iminentă. Calendarul, cel puţin pentru cetăţeni, pentru oameni, este undeva în jurul datei de 2015, dar este limpede că dorinţa noastră de a accelera aceste reforme structurale vine tocmai în întâmpinarea acestui deziderat, ca această aliniere a preţurilor şă fie una care să poată fi suportabilă, iar sigur, pentru categoriile cele mai vulnerabile, se vor găsi compensaţii sociale cu siguranţă.


Realizator: Revenim la chestiunea inflaţiei, dacă evoluţia inflaţiei ar rămâne ascendentă pe întreg parcursul anului 2011, ar fi o problemă?


Mihai Tănăsescu: Sigur, inflaţia este, cum să spun, cred că este taxa cea mai parşivă - şi îmi cer scuze că folosesc acest cuvânt.


Realizator: Este plastic.


Mihai Tănăsescu: Da, este foarte plastic, dar inflaţia este lucrul cel mai rău. Ea mănâncă din economii, mănâncă din viaţa omului, din puterea lui de cumpărare. Inflaţia, dacă vreţi, macină încet, dar sigur. De aceea cred că combaterea ei este esenţială, pentru ca aceste lucruri să nu se întâmple. Am speranţa că prognoza pe care şi Banca Centrală, şi Fondul Monetar, şi Comisia Europeană o au, este limpede că această inflaţie are un trend descrescător în partea a doua a anului şi în 2012, ajungându-se la acea ţintă pe care ne-am propus-o, de 3,6% în anul care urmează.


Realizator: Vă reamintesc, invitatul ediţiei noastre este domnul Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. România urmează să semneze şi un acord cu Uniunea Europeană. Este corelat acest acord cu acordul cu Fondul Monetar Internaţional?


Mihai Tânăsescu: Desigur, după cum bine ştiţi, în prezent, la Bucureşti sunt reprezentanţi ai Fondului, ai Comisiei şi ai Băncii Mondiale, deci acest triunghi al instituţiilor internaţionale rămâne, cred eu, o ancoră importantă pentru România. Raportul cu Comisia Europeană va fi unul tot de tip preventiv, similar celui cu Fondul Monetar Internaţional şi, sigur, multe dintre obiectivele acordului cu Fondul Monetar se vor regăsi şi în acordul cu Comisia Europeană.


Realizator: Pe de altă parte, în momentul în care a fost clarificată neîncrederea exprimată de Eurostat, rezervele exprimate de Eurostat faţă de datele furnizate de România...


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, eu cred că trebuie să privim cu multă atenţie acest lucru. Este limpede...


Realizator: Adică felul în care sunt formulate ştirile, în principal?


Mihai Tănăsescu: Nu, modul în care sun făcute comunicatele, în general şi trebuie să privim cu atenţie esenţa lucrurilor - şi vreau să subliniez un lucru foarte important. România întotdeauna a transmis date complete şi corecte. Nu se pune la îndoială acest lucru. Vedeţi, este o chestiune foarte tehnică, trecem de la un sistem de raportate la un alt sistem de raportare. Orice perioadă de tranziţie de acest gen poate să conducă la unele nelămuriri, la unele neînţelegeri, de aceea cred că venirea unor echipe Eurostat în România, în perioada următoare, şi lămurirea acestor mici probleme va conduce clar şi final, dacă vreţi, la un mesaj limpede: că România întotdeauna a transmis şi va transmite date corecte instituţiilor statistice europene şi, sigur, internaţionale


Ralizator: Pe de altă parte, nu este prima dată când transmite date, nu este prima dată când se vede că sunt feluri de raportare - contabilă, înţeleg eu - la nivel macro diferite...


Mihai Tănăsescu: Nu, vedeţi, poate şi noi trebuie să îmbunătăţim această cooperare instituţională între Ministerul Finanţelor, banca centrală, Institutul de Statistică. Raportările sunt diferite de la o instituţie la alta, fiecare are menirea ei, fiecare are obiectul ei de activitate. Repet, cred că o completare a acestor informaţii este bine-venită. Dar am ferma convingere că datele raportate de către România sunt cele corecte şi chiar în discuţia pe care am avut-o cu cei de la FMI... Din punctul lor de vedere, datele transmise de România către FMI sunt considerate a fi corecte şi a fi în conformitate cu legislaţia.


Realizator: S-a amânat discuţia despre reducerea cotelor de cotizaţie la asigurările de sănătate? De ce?


Mihai Tănăsescu: Nu la asigurările de sănătate, la asigurările sociale.


Realizator: La asigurările sociale.


Mihai Tănăsescu: Nu a fost luată o decizie în acest sens, rămâne în continuare această dorinţă, de reducere graduală a contribuţiilor sociale, dar pentru aceasta este nevoie de un lucru foarte important, ca odată ce se va întâmpla această reducere, ea să fie sustenabilă pe termen mediu şi lung.


Realizator: Adică să fie corelată cu ce?


Mihai Tănăsescu: Să fie în linie cu ţintele pe care România şi le-a propus pentru 2011 şi 2012. Chiar dacă pentru 2011 să zicem că există această posibilitate, trebuie să fim convinşi că în anul 2012 o asemenea reducere a taxării poate să conducă spre ţinta de deficit fiscal la care România s-a angajat. Vom vedea în trimestrul următor modul în care sunt colectate veniturile, modul în care noua legislaţie în domeniul muncii îşi va produce efectele. Şi, sigur, în lunile următoare vom lua o decizie în acest sens.


Realizator: Dar era prevăzută un pic mai devreme, ceva s-a întâplat de este uşor amânată.


Mihail Tănăsescu: Nu s-a întâmplat absolut nimic. Eu cred că este normal să vezi întâi cum evoluează un tip de reformă pe care ai pus-o în practică, iar dacă îţi va produce efectele pe care le-ai scontat, să poţi să iei măsuri complementare care să conducă la diminuarea graduală a acestor contribuţii. Cred că, repet, ca fiecare om, ca fiecare buget, ca fiecare individ, îţi propui să cheltuieşti ceva numai în momentul în care ai bani să poţi să cheltuieşti acel ceva. Şi aici este la fel, întâi trebuie să vezi dacă ai posibilitatea să faci acest lucru, iar dacă o vei avea în mod cert ea va fi făcută.


Realizator: Au fost incluse pe lista de monitorizare a FMI şi alte companii decât cele ştiute?


Mihai Tănăsescu: Avem în vedere un număr larg de companii atât de la nivel central, cât şi de la nivel local. Este important să înţelegem faptul că aceste companii ale statului, care sunt beneficiare de resurse publice, trebuie să dea socoteală asupra modului în care aceşti bani sunt cheltuiţi. Eficientizarea acestor companii este crucială pentru sănătatea finanţelor publice ale acestei ţări. Cu cât această eficientizare se va face mai repede, se va face mai corect şi ea va fi mai transparentă, cu atât presiunea pe finanţele publice se va diminua şi vor fi mai mulţi bani pentru investiţii, pentru dacă vreţi o viaţă mai bună şi nu în ultimul rând pentru o cheltuire a banului public în mod mult mai transparent.


Realizator: Am vorbit în prima parte a emisiunii despre companiile care vor rămâne ale statului. Despre celelalte, ce soartă credeţi că pot avea.


Mihai Tănăsescu: Depinde de la companie la companie. Repet, nu putem avea un diagnostic general, trebuie văzut în perioada lunilor care urmează...


Realizator: Tarom, spre exemplu, Oltchim, spre exemplu. Toate acestea urmează a se vedea în timp?


Mihai Tănăsescu: Este limpede... Aţi dat două denumiri: Tarom, Oltichim...


Realizator: Sunt foarte diferite, după părerea mea.


Mihai Tănăsescu: Sunt diferite şi ele funcţionează - sigur, cu problemele pe care fiecare companie le are. De aceea, şi în cazul Tarom, şi în cazul Oltchim nu se pune problema închiderii sau problema desfiinţării, se pune problema cum facem ca aceste companii să fie mai eficiente. Poate parţial trebuie avute în vedere nişte investiţii ale unor investitori strategici, poate trebuie avute în vedere anumite, eu ştiu?, eliminări de activitate sau înscrierea altor activităţi. Deci este nevoie, cred, de o analiză caz cu caz pentru a lua o decizie.


Realizator: Şi putem vedea pe aceste liste inclusiv privatizări?


Mihai Tănăsescu: Desigur, putem vedea inclusiv privatizări totale, privatizări parţiale sau vinderi de pachete minoritate de acţiuni.


Realizator: Şi credeţi că toate lucrurile acestea vor fi clarificate până la finalul noului acord cu FMI?


Mihai Tănăsescu: Este un acord pentru România pentru următorii doi ani, pentru următoarele 24 de luni. Ceea ce îşi propune acest acord este ca să pună pe o linie corectă de funcţionare aceste companii. Sigur că Fondul, Comisia vor pleca; România este capabilă să îşi continue drumul ei singură şi cred că trebuie făcut acest lucru. Dar pentru asta partenerii României de astăzi, împreună cu autorităţile, vor lucra pentru a face ca lucrurile să meargă cu o direcţie corectă.


Realizator: Reamintesc ascultătorilor noştri că invitatul ediţiei de astăzi este dl Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Acest acord de tip preventiv acoperă - aţi amintit şi dvs - doi ani. Credeţi că va trebui o vigilenţă sporită şi, dacă da, din partea cui, în anul electoral 2012?


Mihai Tănăsescu: Sigur, riscul anilor electorali în România este un risc bine cunoscut. Dar am convingerea că, prin instrumentele pe care România le are, prin ancorele pe care le are, şi aş aminti aici Planul de convergenţă privind adoptarea monedei europene, înţelegerile cu Comisia Europeană şi cu FMI sunt instrumente foarte puternice care să conducă ca comportamentul României să fie unul predictibil, normal şi spre direcţia pe care o dorim, şi anume: o consolidare fiscală şi o creştere a eficienţei segmentului public.


Realizator: În aceste condiţii, deciziile legate de majorări de salarii şi pensii vor trebui luate în acord numai cu parametrii de creştere economică?


Mihai Tănăsescu: Acest lucru este, cum să vă spun, un principiu de bază economic, dacă el ar fi fost respectat întrutotul şi în anii dinaintea crizei, 2006, 2007, 2008, în mod cert, nu am fi fost nevoiţi să facem sacrificiile pe care le-am făcut în anul trecut.


Realizator: Dle Mihai Tănăsescu, pentru ultimele două minute ale acestei emisiuni, care credeţi că sunt cele mai importante riscuri la care s-ar putea expune economia României în 2011, 2012?


Mihai Tănăsescu: Vedeţi, riscuri, din păcate, sunt foarte multe, în special riscurile externe, riscurile care vin din zona periferică a monedei europene, riscurile din creşterea preţului petrolului, care poate să conducă la o descreştere a ritmului de creştere economică. Toate aceste riscuri trebuiesc bine monitorizate. Şi, sigur, riscurile interne, care sun inevitabile de asemenea trebuiesc bine privite. Şi aici mă refer în primul rând la riscurile legate de încetinirea reformelor, de o colectare a veniturilor mai puţin ambiţioasă. Deci, toate aceste lucruri - coordonate, dacă vreţi, riscuri interne, cu riscuri externe - trebuiesc foarte, foarte bine monitorizate. Trebuie să fim capabili să răspundem, proactiv de data aceasta, în cazul în care unele şocuri externe sau interne se produc, iar economia trebuie să răspundă în aşa fel încât populaţia şi, în general, segmentul privat, companiile să nu mai fie afectate aşa de profund cum au fost în anii trecuţi.


Realizator: Era importantă păstrarea calendarului de aderare la moneda euro?


Mihai Tănăsescu: Cred că este un semnal de determinare, este un semnal care arată o determinare politică, este un obiectiv ambiţios, foarte ambiţios, dar realizabil. Dacă determinarea politică - şi mă refer aici în general la politic, nu mă refer la un guvern sau la altul - este puternică pe această zonă, România poate să demonstreze că are capabilitatea să meargă către acest deziderat.


Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, dle Mihai Tănăsescu, pentru prezenţa astăzi la Radio România Actualităţi. Vă reamintesc că întregistrarea integrală în format video a acestei ediţii este disponibilă şi pe site-ul nostru, politicaromaneasca.ro. Mulţumesc ascultătorilor pentru atenţie. O zi bună în continuare!

Emisiune realizată de Alexandra Andon şi difuzată vineri-6 mai-la RRA.

Monitorizarea: Agenţia de presă Rador