Realizator: Sunt Claudia Zidaru şi vom discuta despre rolul Parlamentului European în spaţiul comunitar actual, într-o Europă vizibil afectată de situaţia economică.

Invitat, doamna Lucinia Bal, reprezentant al Parlamentului European în România. Trebuie să ştiţi că pe lângă eurodeputaţii români aleşi, relaţia cu Parlamentul European este susţinută şi prin prezenţa instituţională în România a unui birou de informare. Vă propun de aceea să aflăm împreună spre ce fel de direcţie putem să ne îndreptăm fiindcă UE a punctat în mod decisiv de-a lungul timpului diverse politici, mecanisme, principii - unice în istoria instituţiilor. Acest fapt i-a dat încă de la început o oarecare fragilitate. Criza a adăugat în acest context dificultăţi de organizare şi decizie ce au dezvăluit o Europă cu un viitor incert, cel puţin aşa se simte de la nivelul simplului cetăţean. Cum se vede dinspre Parlamentul European? Are UE un viitor incert?

Lucinia Bal: Nu aş spune că UE are un viitor incert, dimpotrivă, părerea mea ca funcţionar şi din câte am auzit la Parlamentul European este că UE are un viitor şi trebuie să aibă un viitor, însă ceea ce în momentul de faţă este probabil incert este cum va arăta acest viitor din punct de vedere al organizării UE. În decursul timpului, UE nu a fost neapărat fragilă, ci a fost altceva, este o construcţie care a pornit de la o uniune economică şi a urmărit în visul, să zic în viziunea fondatorilor săi, a urmărit un drum spre o federaţie, chiar dacă avem şi suveraniştii care nu sunt de aceeaşi părere, dar a urmărit drumul spre o federaţie cu paşi treptaţi şi vedem pe măsură ce UE s-a extins, s-a şi definit procesul de luare de decizie la nivelul UE ca să se apropie de acela al unei federaţii.

De exemplu, în momentul de faţă, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, avem un proces de decizie democratic la nivel de UE, deci nu este interguvernamental, ci chiar avem ceva asemănător a două Camere, de exemplu Consiliul care poate fi privit ca reprezentantul ţărilor, şi Parlamentul European, care poate fi privit ca reprezentantul cetăţenilor. Totuşi, să luăm, de exemplu, zona Euro, unde acum este o problemă, procesul de decizie s-a dovedit a fi în zona Euro mult prea complex pentru a susţine o monedă unică, adică este insuficient ca decizia să se facă la nivel de UE, deciziile trebuie ratificate de Parlamentele fiecăreia din cele 17 ţări şi de guverne.


Realizator: Se vorbeşte adesea despre separarea zonei Euro, dar de fapt continuând ideile dvs, vă întreb unde se poate decide soarta monedei euro?

Lucinia Bal: Da, nu este o întrebare uşoară, soarta monedei euro în principiu este legată de soarta UE, adică se decide în UE, bineînţeles, şi se decide de către ţările UE; pentru a întări moneda euro se pare că trebuie întărite anumite prevederi din Tratatul de la Lisabona sau modificate. Adică, zona Euro are anumite prevederi speciale care să îi garanteze într-un fel stabilitatea, dar se pare că acestea în faţa unor evenimente cum am văzut acum criza Greciei de exemplu, nu sunt suficiente şi atunci sunt gândite acum posibile propuneri de modificări ale tratatului care să permită o mai rapidă acţiune, o mai mare posibilitate de a prevedea astfel de crize.

Realizator: Nu întotdeauna depinde de statele membre dinamica UE. Ştim cu toţii că suntem într-un sistem bine legat, aproape ca într-un joc domino în care fiecare piesă influenţează viitorul celeilalte piese. Cum contribuie Parlamentul European ca instituţia cea mai democratică a UE la consolidarea spaţiului economic?

Lucinia Bal: Se ştie că şi criza actuală, cum aţi spus, a pornit de fapt din SUA, acum doi ani, cu acea criză a creditelor, unde piaţa financiară a atras, de fapt, după sine, băncile şi statele în criza actuală. Parlamentul European deja de doi ani lucrează la măsuri şi a analizat în primul rând ce a dus la criză şi, în paralel, a încercat să asigure fonduri de compensare, fonduri de solidaritate pentru a-i ajuta pe cei loviţi de criză direct, dar a luat măsuri, şi măsuri foarte dure, a votat ultima dată acel pachet, "six pack" se numeşte, de măsuri economice.... Deci Parlamentul european doreşte ca în Europa să fie interzise practicile financiare care au dus la criza actuală, pentru că inclusiv criza Greciei este legată de criza financiară începută în Statele Unite. Deci îşi are şi cauze locale, dar nu numai.

Realizator: Totuşi, arhitectura Uniunii Europene construită prin diversele tratate a dat naştere unei zone unice dar şi unor politici fiscale destul de complicate. În loc să se creeze omogenitate, uneori s-a crea o zonă eterogenă. Configuraţia e diferită. Cum poate arăta un model al Uniunii Europene care să fie într-adevăr eficient şi cum se lucrează înspre adoptarea acestui nou model? Când se va putea realiza?

Lucinia Bal: Din câte înţeleg şi văd, la Parlamentul european există foarte multă gândire în acest sens. Trebuie viziune, trebuie cunoştinţe tehnice şi trebuie capacitate de a conduce Europa în acea direcţie. Deci Parlamentul european este una dintre piesele care trag Europa pe acest drum, o piesă foarte importantă, pentru că reprezintă cetăţenii. Ceea ce eu cred că trebuie să câştige Europa în momentul de faţă este o mare participare a cetăţenilor, un interes al cetăţenilor în ce se întâmplă cu Europa şi o implicare directă, dacă vreţi. De exemplu, discuţii cu parlamentarii care îi reprezintă pentru a afla direct ce şi cum se întâmplă. După aceea contribuţii cu idei ale organizaţiilor sau instituţiilor care au specialişti în acest sens. Părerea mea este că Europa este într-un moment în care are nevoie de participare, inclusiv de dezbatere care există, dar există şi o, hai să zic, o notă negativă în dezbatere. De exemplu, euroscepticismul în unele ţări a atins un nivel foarte înalt şi nu întotdeauna justificat. Deci când eşti eurosceptic din interiorul unei uniuni care te sprijină şi fără de care situaţia ta ar fi foarte probabil mai rea, e o poziţie destul de interesantă, să spunem, după mine.

Realizator: Să spunem, criza, evenimentele din ţările arabe au demonstrat că interesele naţionale ale statelor membre sunt diferite. În ce sens există, având în vedere aceste aspecte, consens în Uniunea Europeană?

Lucinia Bal: Înainte de a lucra pentru instituţia europeană am lucrat la OSCE, unde într-adevăr deciziile se luau prin consens. Adică toate statele membre trebuia să decidă şi se acţiona conform acestui consens. Uniunea Europeană are un parlament şi are un consiliu, deci deciziile se iau în mod democratic şi consensul, să zicem, pentru că trebuie să existe şi o negociere şi o convingere a părţilor, se negociază, se discută înainte, după care la Parlament se votează, după care Parlamentul, împreună cu Consiliul codecid. Deci, procesul de decizie este un proces democratic diferit de consensul consens.

Realizator: Dar consensul în idei, nu neapărat în procesul decizional?

Lucinia Bal: Da, aici aveţi dreptate şi pentru că ceea ce am spus eu se referă la competenţele europene. Deci acolo unde legislaţia este emisă de instituţiile europene. Există şi competenţe naţionale. De exemplu, politica externă este o competenţă naţională. Şi aici aveţi foarte multă dreptate. Este nevoie de un consens de idei. Părerea mea este că asta este natura evoluţiei Europei, că trebuie să treacă printr-o fază de dezbatere, dar sunt prea pretenţioasă dacă eu spun o părere foarte personală acum. Sigur că politicienii şi şefii de stat europeni trebuie să negocieze şi să alinieze între ei aceste politici sau să decidă asupra unui consens, dar încă o dată, foarte mult contează sprijnul popular pe care orice politician îl are. De multe ori crede că acţiunile, hai să zicem divergente, pot să rezulte inclusiv din teama de a nu supăra propriul electorat, sau din diferite motive.

Realizator: Doamnă Lucinia Bal, a existat de-a lungul timpului o fragmentare verticală între blocul de Est şi blocul de Vest. Acum se vorbeşte şi despre o fragmentare între Nord şi Sud, determinată de dinamica diferită a Nordului faţă de cea a Sudului. Se mai poate vorbi despre eventualitatea unor state unite ale Europei?

Lucinia Bal: Ideea de federalism asta înseamnă - statele unite ale Europei - şi logic şi raţional asta este şansa Europei, într-o lume în care există alte economii emergente, care oricând pot deveni dominante şi pericolul este că Europa nu va mai avea puterea să-şi susţină valorile actuale. Asta este cel mai important în Europa. Avem asigurat un mod de trai şi nişte valori, de exemplu de justiţie, de transparenţă, de grijă faţă de om care sunt unice. Şi pentru asta luptăm în Europa.