Previzibil sau nu , summitul european extraordinar de ieri de la Bruxelles a reţinut atenţia presei mai puţin prin agenda pe care o propunea, cât prin controversa asupra expulzărilor de romi decise şi puse în practică de autorităţile franceze.

Dacă şefii de stat din UE se întâlneau la Bruxelles ca efect al intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pentru a trasa liniile de conduită politică în rela ţiile în care UE are acorduri speciale, neobişnuita iritare şi tensiune dintre Paris şi Comisia Europeană în chestiuna expulzărilor s-a făcut simţită. Ce a urmărit acest summit, dar şi ce învăţăminte se pot contabiliza de pe urma întâlnirii.

Invitatul de astăzi al ediţiei noastre este domnul Leonard Orban, consilier prezidenţiale şi fost comisar european, primul comisar european al României.

Realizator:Bună ziua, bine aţi venit.

Leonard Orban:Bună ziua.

Realizator:Mai este împreună cu noi prin telefon de la Bruxelles corespondentul nostru Luminiţa Apostol şi aş începe această ediţie prin a o invita pe Luminiţa să facă un rezumat al zilei de ieri de la Bruxelles. Bună ziua.

Luminiţa Apostol: Bună ziua. Va fi destul de dificil, în câteva cuvinte voi încerca să spun ce şi-a propus şi ce a realizat summitul. În primul rând, aşa cum spuneai prin Tratatul de la Lisabona liderii europeni pot să ia decizii de politică externă să se implice şi şă-şi asume angajamente de politică externă aşa încât îşi propun ca şi politica Uniunii să devină mai coerentă, iar eforturile făcute de instituţiile de la Bruxelles să fie completate cu acţiunile diplomatice ale fiecărui stat membru.

S-a şi adeverit acest lucru ieri, când Consiliul European, liderii europeni deci, au dat o declaraţie foarte fermă referitoare la negocierile de pace din Orientul Mijlociu şi de asemenea şi-au dat acordul pentru ca în negocierile viitoare să fie reduse taxele la importurile cheie din Pakistan aşa încât să fie ajutată economia acestei ţări.

Sigur ei au luat antedecizii pe parteneriatele strategice cu o serie de alte ţări, parteneriatul trasat la parteneriatul cu China, Rusia sau Ucraina. Aceasta este ideea de a avea o mai mare influenţă în lume pe măsura ce reprezintă Uniunea şi a spus-o chiar preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că Uniunea are o insuficientă influenţă în lume şi că este cazul ca acest lucru să fie corectat.

Realizator:Da...Luminiţa te ascultăm.

Luminiţa Apostol:Ştiu că avem pregătită banda cu declaraţia preşedintelui Herman van Rompuy pe această temă a relaţiilor cu partenerii strategici ..

Realizator:... până atunci însă aş vrea să ne reaminteşti tuturor de ce presa apreciază că această chestiune a expulzărilor de romi din Franţa avut un mare impact asupra atmosferei de la Consiliul European de ieri.

Luminiţa Apostol:Este ceea ce presa a numit un subiect care s-a autoinvitat la masa şefilor de stat şi de guvern, pentru că subiectul nu era pe agendă, a fost adus de Franţa deci s-a discutat pe timpul dejunului de lucru din câte am aflat din declaraţiile ulterioare la cererea Franţei deci.

Atmosfera din relatările ulterioare, atmosfera a fost oarecum tensionată însă preşedintele Nicolas Sarkozy, preşedintele francez la conferinţa de presă căruia am asistat nu a negat că ar fi fost un schimb de replici dure între el şi preşedintele Comisiei Europene.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene a fost extrem de precaut şi diplomat în declaraţii , a infirmat schimbul de replici însă a spus că în timpul dezbaterilor a avut ocazia să se audă comentari nepotrivite.

Pe de altă parte, premierul luxemburghez spunea că nu a fost nimic deosebit, a fost o atmosferă neplăcută ci doar un schimb de replici bărbăteşti între cei doi. Probabil că din această cauză, din această discuţie mai fermă a făcut să fie perceput summitul ca ceva nepotrivit fată de întâlnirile nepotrivite.

Realizator:Mulţumesc Luminiţa Apostol. Reamintesc ascultătorilor noştri că se află în studio alături de noi consilierul prezidenţial Leonard Orban fost comisar european.

Este o impresie a presei că această problemă a expulzărilor de ţigani din Franţa s-a autoinvitat pe agenda summitului european, că a fost totuşi o problemă importantă şi care a mobilizat interesul şi energia liderilor europeni?

Leonard Orban:Problema a fost adusă pe ordinea de zi a dejunului de lucru chiar de către preşedintele Consiliului European, domnul Van Rompuy şi ea a fost pusă sub două unghiuri. Primul unghi legat de chestiunea integrării, incluziunii populaţiei roma şi a doua chestiune conflictul între Franţa şi Comisia Europeană.

După cum bine ştiţi, au fost nişte declaraţii ale vicepreşedintelui Comisiei Europene, fosta mea colegă doaamna Redin, care a vorbit inclusiv despre.. a făcut nişte comparaţii cu cel de al doilea război mondial.

Declaraţiile ei au deranjat foarte mult nu numai reprezentanţii Franţei, dar inclusiv unii reprezentanţi şefi de de stat şi de guvern din alte state membre, pentru că s-a considerat că undeva această comparaţie cu ce s-a întâmplat în timpul celui de al doilea război mondial a fost total nepotrivită în actualul context european.

Problema a fost adusă, nu ştiu dacă s-a invitat sau nu, e o problemă tensionată, în momentul de faţă şi Consiliul European are posibilitatea, are libertatea să discute nu numai temele care sunt înscrise din timp pe ordinea de zi ci să abordeze şi alte teme şi există, vreau să vă spun la acest nivel, în noul format al Consiliului European, care e extrem de restrâns, în general participă numai şefii de stat şi de guvern la această reuniune, au participat şi miniştrii de externe, în formatul ăsta lucrurile se spun foarte direct şi foarte deschis şi foarte franc, nu se evită, e mai puţin un limbaj diplomatic, se intră foarte clar în dezbaterile pe fond legate de diferite probleme şi când există diferite sensibilităţi.

Realizator:În afară de a fi provocat iritare chestiunea expulzărilor de romi din Franţa, iritare reflectată în diversele declaraţii din partea doamnei Redin, de partea cealaltă venind de la Paris, deci în afară de chestiunea iritării în sine şi a motivelor care au condus la această iritare, se va ajunge ca problema în sine să fie privită ca o problemă a întregii Europe sau o problemă care-şi caută o rezolvare europeană?

Leonard Orban:Este un lucru pe care preşedintele Consiliului European l-a reţinut în concluziile orale pe care le-a prezentat la sfârşitul acestei dezbateri. Este evident că acest lucru trebuie să fie tratat, abordat şi la nivel european.

În dezbateri, preşedintele Băsescu a insistat din nou asupra nevoii unei strategii europene, deci la nivel comunitar. Sigur, ştim foarte bine şi cunosc foarte bine, pentru că eram acolo când s-a pus prima dată problema elaborării unei asemenea strategii, că există o anumită reticenţă la nivelul Comisiei Europene cu privire la elaborarea acestei strategii din mai multe motive, dar principalul motiv e că sunt domenii care sunt de subsidiaritate, deci care ţin de responsabilităţile fiecărui stat membru şi Comisia nu poate să treacă peste aceste responsabilităţi care aparţin statelor membre.

Mai sunt şi alte motive dar ăsta e principalul. Dar e clar că în momentul de faţă cred că s-a înţeles că, sub o formă sau alta, că va fi o strategie, că va fi un program european, că vor fi măsuri suplimentare pentru a sprijini acest proces de incluziune a populaţiei roma, se vor face eforturi nu numai la nivel naţional ci şi la nivel comunitar, la nivel european.

E clar că odată ce problema a fost discutată la nivelul Consiliului European, problema s-a conştientizat clar, este o problemă ce ţine nu numai de relaţia, să zic româno- franceză sau româno- italiană, să ne amintim ce a fost în 2008, ci ţine practic de, este în interesul tuturor statelor membre.

Pe de altă parte, se rezumă această problemă a ţiganilor nomazi la cele câteva tabere, mai multe, mai puţine, din jurul marilor oraşe franceze sau marilor oraşe italiene...

Realizator: Şi ei veniţi numai din România?

Leonard Orban: Răspunsul e categoric nu şi la prima întrebare, şi la a doua întrebare. E adevărat că majoritatea provin din România, dar, pe de altă parte, sunt şi romi sau ţigani, acest cuvânt n-are nimic, să zic în niciun fel, un caracter injurios sau...

Realizator:Peiorativ.

Leonard Orban: Peiorativ. Sunt şi din alte ţări, inclusiv din afara Uniunii Europene. Iar, la prima întrebare, categoric că nu se rezolvă problema. Dacă distrugi câteva aşezări de genul ăsta nu rezolvi problema.

N-ai niciun fel de garanţie că într-un scurt timp ei se vor întoarce: fie în Franţa, fie se vor duce în altă ţară, în alt stat membru al Uniunii. Pentru că regulile sunt foarte clare: pot să stea trei luni, fără să prezinte niciun fel de dovadă - de altfel, orice cetăţean comunitar să stea în alt stat membru, minim trei luni, fără să prezinte niciun fel de dovadă asupra veniturilor pe care le are, asupra altor aspecte.

Sigur, după trei luni se pune această chestiune, dar după aia nu poţi, deci, odată ce ai fost expulzat... Sau, de fapt, nu vorbim de expulzări aici, vorbim de repatrieri voluntare - aşa susţin autorităţile franceze - neexistând niciun fel de îngrădire, în legislaţia comunitară, cu privire la posibilitatea reîntoarcerii în aceeaşi ţară.

Deci, e clar că, distrugând aceste aşezări, nu rezolvi nimic. Nu rezolvi, practic, nimic. Eforturile trebuie să se concentreze spre integrare, spre incluziune, ceea ce înseamnă trebuie să ne gândim, cu soluţii cât mai inteligente, cum să le asigurăm educaţia copiilor, cum să, eventual, să le asigurăm locuri de muncă, temporare, pentru unii care sunt nomazi, şi aşa mai departe.

Astea-s chestiunile la care... cu care s-ar putea face paşi înainte serioşi, reali, în ceea ce priveşte integrarea... incluziunea socială a populaţiei /.../.

Realizator: Este interesantă şi terminologia folosită, cel putţin în presă, în legătură cu aceste operaţiuni ale francezilor. S-a spus "expulzări", "repatrieri voluntare", dar am întâlnit pe site-ul unui foarte serios post de ştiri, "deportări". În engleză, e adevărat, deci...

Leonard Orban:Da, bun, e, termenul corect sau cel folosit de autorităţile franceze a fost repatrieri voluntare.

Realizator:Voluntare contra unei sume... împreună cu o sumă de bani.

Leonard Orban: Exact, contra unei sume. Putem discuta şi cât de eficiente sunt şi cum, practic, sunt cheltuiţi banii, dacă vreţi să spunem foarte clar, a contribuabilului francez, sunt cheltuiţi fără niciun fel de eficienţă.

Deci, mai degrabă se găseau alte soluţii, banii erau investiţi în alte, să zic, scopuri, dar nu pentru chestiunea asta. Practic, nu înseamnă nimic. Faptul că li s-au dat nişte bani nu are niciun fel de legătură din punct de vedere... o implicaţie din punct de vedere legal. Ei se pot întoarce oricând înapoi în Franţa.

Deci, eficienţa este, şi au fost discuţii, pe această temă, cupartea franceză, inclusiv. Aţi văzut, au fost discuţii la nivelul Consiliului European, între preşedintele Băsescu şi preşedintele Sarkozy, şi inclusiv chestiunea asta a fost adusă în discuţie. Pur şi simplu, e o risipă de bani a părţii franceze, fără niciun fel de eficacitate. S-o spunem foarte clar.

Realizator:Şi atunci cum se explică iritarea dintre Bruxelles şi Paris? Au fost numai nişte declaraţii, aşa, cu ton prea ridicat şi acestea de ce au venit?

Leonard Orban: Haideţi că sunt foarte deschis. Îmi permit acum să spun mai multe decât spuneam în perioada cât am comisar european. Bun, în mare parte, tensiunea a plecat de la declaraţiile secretarului de stat pe Afaceri Europene, Lellouche, care a...

Realizator:Secretarul de stat francez.

Leonard Orban:Francez. Care a susţinut că Comisia Europeană, deci, a pus sub semnul întrebării rolul Comisiei Europene de gardian al tratatelor Uniunii Europene. Ce înseamnă asta?

Realizator:Din ce punct de vedere a pus...

Leonard Orban:Că rolul fundamental al Comisiei de a urmări aplicarea implementării nu numai a tratatelor, dar şi a legislaţiei comunitare. El a pus sub semnul întrebării. A spus că, de fapt, în cazul unui stat precum Franţa, acest rol nu ar trebui, cumva, să funcţioneze. Ceea ce, practic, e o punere sub semnul întrebării a fundamentelor construcţiei Uniunii Europene, lucru care a enervat, a deranjat extrem de mult la Bruxelles, la nivelul Comisiei Europene şi de altfel, şi ieri la Consiliul European acest subiect a fost adus în discuţie de mai multe ori şi a fost, a venit reacţia vicepreşedintei Comisiei, doamna Redding.

Doamna Redding ,după părerea mea a făcut anumite greşeli, deci, acea referire total nefericită la ceea ce s-a întâmlat in cel de-al doilea război mondial şi a doua, după părerea mea, repet, ca fost cmisar, este o părere strict personală, s-a antepronunţat.

În ceea ce priveşte începerea, deschiderea procedurii de încălcare a Tratatului contra Franţei nu numai în ceea ce priveşte legislaţia, dar şi în ceea ce priveşte implementarea acestei legislaţii, deci, mai precis, dna Redding a spus că aceste expluzări sau aceste repatrieri voluntare încalcă prevederile Directivei 38 din anul 2004.

Realizator:Puteţi să precizaţi practic ce încalcă? Directiva 38 însemnând ce?

Leonard Orban: Însemnând ...este directiva care defineşte drepturile pe care le are orice fel de cetăţean comunitar de a circula liber în interiorul UE şi spun, de exemplu, Directiva spune foarte clar: sunt interzise expulzările colective, deci fiecare expulzare trebuie să fie făcută individual, trebuie să fie clar fundamentată, să respecte principiul proporţionalităţii actelor comise, deci, sunt câteva reguli foarte clare şi de altfel, comisara s-a antepronunţat înainte ca analiza la nivelul Comisiei, decizia o va lua Colegiul, nu o va lua doamna Redding, deci o va lua întreaga Comisie

... Realizator: Colegiul Comisarilor.

Leonard Orban:Deci, este nevoie de cel puţin majoritatea comisarilor să iei o asemenea decizie şi aceasta urmează, să vedem ce se va întâmpla şi acesta a fost lucrul ...declaraţiile ei la rând au deranjat, după cum v-am spus, nu numai Franţa, dar au deranjat şi alt state membre pentru că ştim foarte bine subiectul celui de-al doilea război mondial în continuare este foarte sensibil, încă au rămas răni, cicatrici care persistă şi în dialogul pe care îl ai cu responsabilii europeni la nivel înalt şi foarte înalt îl simţi şi îl resimţi acest lucru şi atunci este bine de evitat lucrurile de genul acesta şi dialogul şi deci, discuţia a fost în principal bazată nu numai pe chestiunea ce facem, cu ce soluţii venim pentru integrarea rromilor, dar a fost insclusiv discuţia legată de ...este Comisia Europeană gardian al Tratatului sau nu este şi categoric că aici a existat o unanimitate, o susţinere totală a şefilor de stat şi de guvern, a zis-o inclusiv Sarkozy, preşedintele Sarkozy în conferinţa de presă, Comisia este categoric gardian al tratatelor, deci trebuie să urmărească modul în care statele membre aplică tratatele şi legislaţia comunitară.

Realizator:Va fi de văzut cu ce s-au ales cele două părţi la sfârşitul acestei controverse până în punctul de .. până în acest punct, verbală.

Leonard Orban:La care părţi vă referiţi? La Comisie şi la ...

Realizator: La Comisie şi la Franţa, dar ...aş vrea să invit în discuţie, este împreună cu noi prin telefon şi aş vrea să beneficiem de faptul că există semnal bun. Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, care este membru al Grupului Popularilor Europeni (PPE), bună ziua, vă mulţumim.

Marian Jean Marinescu:Bună ziua.

Realizator: Aş vrea să vă întreb dacă ... în ce fel v-aţi pronunţat în Parlamentul European în legătură cu această chestiune şi pe baza căror argumente?

Marian Jean Marinescu:În Parlamentul European eu am avut o intervenţie în care am spus că orice cetăţean european trebuie să respecte legile statului din care provine şi legile statului în care călătoreşte, pe de altă parte, însă, cele 27 de state membre trebuie să respecte acquis-ul comunitar, legislaţia europeană. Cine încalcă, atât cetăţean sau stat, cine încalcă aceste lucruri trebuie să fie cumva pedepsit în conformitate cu legea, bineînţeles. Aceasta a fost /.../ noastră acolo. De fapt, apoi, propunerea doamnei comisar Vivian Redding a fost în acest sens

Realizator:Aţi participat miercuri seară la întâlnirea Grupului Popularilor Europeni cu şefii de stat şi care ...

Marian Jean Marinescu: Nu.

Realizator: ... şi care provin din aceeaşi familie europeană?

Marian Jean Marinescu: Nu.Nu, la acest summit participă şefii de stat, preşedintele Parlamentului, dacă, bineînţeles, este de la noi de la populari şi liderul grupului popular din Parlament. A fost domnul /Iosef Daul/ acolo.

Realizator: Aveţi însă ştire dacă, având în vedere că şi doamna Reding face parte din aceeaşi familie politică s-a discutat acest lucru?

Marian Jean Marinescu:Nu, pentru că nici Reding, nici Sarkozy nu au fost acolo, a fost prim-ministrul /Fion/, nu ştiu dacă s-a intrat în amănunte. A fost o discuţie în acest sens în biroul politic, care a fost întâmplător luni şi marţi la Bruxelles. E o politică a Partidului Popular European, unde a fost şi LeLouche - a avut o explicaţie, să spunem - şi vreau să vă spun că există o părere foarte puternică, în primul rând, exprimată de preşedintele /.../ şi apoi şi de alţi participanţi la biroul politic. Surprinzătoare pentru mine a fost poziţia comisarului /Antonio Tani/, italianul, căci există o părere aproape unanimă că trebuie să se elaboreze o poziţie, o strategie europeană pentru integrarea romilor.

Realizator: Mulţumesc foarte mult. Sunt împreună cu noi şi doi alţi europarlamentari. Mai întâi, domnul Adrian Severin, fost ministru de externe, actual europarlamentar social-democrat - Bună ziua, vă mulţumim; este împreună cu noi prin telefon, legătura cu domnul Adrian Severin probabil că s-a pierdut. Şi doamna Adina Vălean - Bună ziua.

Adina Vălean:Da, bună ziua.

Realizator: Europarlamentar al Partidului Naţional Liberal! Doamnă Adina Vălean, cum văd liberalii din Europa această chestiune? Şi cum s-au pronunţat în cadrul Parlamentului European, pentru căror argumente le-au dat dreptate, spre care dintre argumente au înclinat liberalii europeni?

Adina Vălean: Dacă dvs. vă referiţi la chestiunea legată de expulzările romilor din Franţa, să înţeleg că la aceasta, trebuie să vă spun că în contextul summit-ului european, liberalii sunt cel puţin dezamăgiţi că această ceartă, în familia populară să spunem, a scos practic de pe agenda summit-ului european pachetul privind guvernanţa economică, de aceea conducerea grupului nostru chiar nu vrea să dea o declaraţie oficială apropo de concluziile summit-ului.

Mai e de spus că a intrat destul de sus pe agendă toată problematica de politică externă a Uniunii Europene, rămănând însă tot spre dezamăgirea noastră a liberalilor, la nivelul declaraţiilor şi al intenţiilor pe principiul "ce bine ar fi dacă ar fi bine", dar nu s-au pus în continuare, pentru serviciul de acţiuni externe, nu s-au pus bugete pe masă, nu s-au pus proiecte de personal, astfel încât un astfel de proiect cum este politica externă comună a Uniunii Europene să prindă ceva consistenţă.

Acum revenind la problematica romilor, trebuie să arătăm că este neplăcut. Întotdeauna, grupul acesta al popularilor europeni, care este un grup eterogen a avut o manifestare de castă, atunci când a venit vorba de state membre, cu prim-miniştrii populari, care încalcă în mod evident convenţii sau drepturi ale cetăţenilor, pentru că la fel a fost în situaţia Italiei, acum doi ani, când expluzările erau, evident, ilegale din punct de vedere al legislaţiei europene sau ulterior când au vrut să amprenteze romii, la fel gupul parlamentarilor europeni, la nivelul Parlamentului European, nu au sprijinit rezoluţii care să condamne astfel de lucruri, au votat împotrivă, acoperind cumva primii miniştri care fac parte din grupul lor.

E acea situaţie acum, cu preşedintele Sarkozy, care în oponia mea pune o pată pe obrazul Franţei, Franţa e o ţară mare, o ţară cunoscută pentru generozitatea ei faţă de străini pentru un nivel ridicat al drepturilor omului, pentru un port drapel, iar acum este absolut ruşinos ce se întâmplă în Franţa. Comisarul Reding are dreptate şi este un act de curaj fără precedent pe care l-a făcut spunând lucrurilor pe nume .

Acum noi sigur, deci din România, eu am fost şi deputat de Călăraşi, o comunitate mare de romi, sigur că ştim cum stau lucrurile, dar trebuie să recunoaştem că este o problemă care nu rămâne numai la nivelul comunităţii rome. Ne priveşte pe toţi, pentru că brandul de ţară al României în momentul de faţă sunt romii. Când în Europa /.../ spui România, nu găseşti altceva decât destinaţia pentru romii pe care îi expulzează unul sau altul. Deci, trebuie...

Realizator:Vă mulţumesc!

Adina Vălean:să ne implicăm cu toţii. Acesta este mesajul meu pentru autorităţile de la Bucureşti.

Realizator: Vă mulţumesc şi aş vrea să-l invit în discuţie, este stabilită legătura telefonică şi cu domnul Adrian Severin, fost ministru de externe, actual europarlamentar social democrat. Bună ziua!

Adrian Severin: Bună ziua!

Realizator:Există două seturi de argumente, una că această chestiune a romilor este legată de libera circulaţie în Europa, celălalt de care se prevalează autoritătile franceze, şi anume că aceştia încalcă în bună măsură legislaţia ţării, a Franţei, stabilindu-şi tabere ilegale.

Realizator:Cum... pot fi... dumneavoastră cum vedeţi această situaţie?

Adrian Severin: Da. Dacă-mi daţi voie doar o frază de sinteză, cu asta aş începe, şi anume că indiferent că vorbim despre guvernarea economică, că vorbim despre libera circulaţie, că vorbim despre politica externă europeană şi politica de securitate europeană sau că vorbim în mod concret de integrarea romilor, toate acestea sunt probleme care au a se confrunta cu disputa între Europa federală şi Europa interguvernamentală, Europa intereselor comune şi Europa egoismelor naţionale.

Cred că trebuie să fie clar şi din aceste controverse pentru români, că românii au de câştigat numai dintr-o Europă federală, întrucât în Europa interguvernamentală, Guvernul României va fi totdeauna sub presiunea guvernelor mai puternice, venind din ţări mai mari şi mai dezvoltate. În ceea ce priveşte problema pe care dumneavoastră aţi ridicat-o, contradicţia este artificială.

Dacă cineva, oricine, este rom sau orice alt neam, pentru că infracţiunea nu are naţionalitate, nu are etnie, comite o infracţiune undeva, acea persoană trebuie arestată, trebuie judecată şi condamnată după caz. Dacă într-un loc se adună prea multe infracţiuni, şi statul respectiv nu mai poate face faţă cu deţinerea persoanelor respective în închisori, putem să discutăm ca executarea pedepsei să se desfăşoare în altă parte pe anumite criterii, dar în orice caz nu poate România să-i aresteze pe romii care comit infracţiuni în Franţa, nici să-i judece.

Pe de altă parte, libera circulaţie este o chestiune care nu are cum intra în discuţie, într-o Europă care se numeşte cu mândrie Uniune Europeană, dar dincolo de asta este conceptul cel mai important, şi anume integrarea interculturală, iar în cazul de speţă integrarea romilor. Ori, când vorbim de integrarea romilor, nu mai putem vorbi despre statul de cetăţenie, ci doar despre statul de rezidenţă, pentru cetăţenia este o relaţie juridică abstractă şi, în unele cazuri, o ficţiune, întrucât, iată, dacă romii nu vor să rămână în relaţie de cetăţenie cu statul român, statul român nu poate să-i oblige să o facă.

Dacă romii nu vor să locuiască în România, chiar dacă sunt cetăţeni români din punct de vedere formal, statul român nu are dreptul să-i aresteze în România.

Realizator: Am înţeles...

Adrian Severin:Deci, chestiunea este una de integrare a romilor şi romii trebuie integraţi acolo unde ei efectiv trăiesc, acolo unde ei efectiv s-au stabilit, iar asta trebuie făcut prin efort european, întrucât nu există un stat naţional al romilor. Romii sunt o comunitate transnaţională, deci o comunitate etnoculturală pur europeană în acest moment.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! Pentru ultimele 30 de secunde ale emisiunii, domnule Leonard Orban, cum se soldează această tensiune între Paris şi Bruxelles?

Leonard Orban: Deocamdată rămâne investigaţia Comisiei Europene cu privire la aceste acte ale autorităţilor franceze. Probabil într-o săptămână, maxim două, Comisia Europeană se va pronunţa dacă lansează procedura de încălcare a tratatului sau nu şi rămâne cealaltă chestiune fundamentală, abordarea europeană în ceea ce priveşte procesul de incluziune al populaţiei rome.

Realizator: Mulţumesc tutor invitaţilor noştri! Punem punct aici ediţiei noastre.