Realizator:Bună seara. Îl am ca invitat în această seară pe domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pădurilor, la o discuţie pe tema "Pădurea României, încotro?" Domnule ministru, înainte de a începe discuţia pe tema propusă, aş dori să-mi spuneţi cum este posibil ca vestiţii cai sălbatici din Delta Dunării, din zona Pădurii Letea, să fie fugăriţi, loviţi cu sălbăticie şi în cele din urmă capturaţi pentru a fi vânduţi unor abatoare? Această informaţie, difuzată de Radio România Actualităţi, o avem de la coresopndentul nostru din zonă.

Laszlo Borbely: Corespondentul dvs. v-a spus şi mai multe, sper, nu?

Realizator: Da.

Laszlo Borbely: Trebuia să vă spună că aceşti cai, care trăiesc în semisălbăticie, unii au stăpân, alţii, nu. Avem o problemă destul de gravă cu aceşti cai, pentru că, nemaivorbind că distrug acolo zone care sunt şi protejate, de fapt sunt purtători de boli. Aici este problema nr.1. Nu ne noi ne ocupăm, deci nu Ministerul Mediului, ci Agenţia Sanitar-Veterinară şi Primăria, cei care trebuie să rezolve această problemă, deci ştirea este cel puţin exagerată din acest punct de vedere. 2 - trebuie să se rezolve problema acestor cai, evident, în limite care să nu pericliteze sănătatea altora, să nu pericliteze nici zona unde este şi, evident, nu vrea nimeni să fie, ştiu eu, cum am văzut, măcelăriţi sau duşi la abator, dar trebuie să ştie că în primul rând cei care nu au stăpân trebuie să se rezolve cumva această problemă; 3 - cei care au stăpân, stăpânii trebuie să decidă ce fac cu aceşti cai. Să ucizi caii, evident, nu sunt de acord nici eu cu această soluţie, dar dacă au probleme de sănătate sau altele, câteodată nu ai altă soluţie. Dar, vă repet, nu este problema Ministerului Mediului.

Realizator: După cât se ştie, este în plină desfăşurare un proiect de protejare a cailor sălbatici din Deltă, în vedere studiului şi, evident, pentru turism. Cine ar trebui să vegheze la respectarea acestui proiect?

Laszlo Borbely: Acest proiect probabil va trebui să facă în primul rând să fie cineva însărcinat cu această problemă, să facă un inventar, să verifice cam cum, în ce stadiu e. Şi eu, când m-am dus acum două luni de zile şi am făcut o survolare a acelei zone, am văzut că sunt destul de mulţi cai care sunt lăsaţi liberi. Ei nu au stăpân şi circulă peste tot. Deci trebuie făcut un inventar, trebuie, acolo unde caii aceştia pot fi întreţinuţi, să aibă condiţii. Deci, evident că se poate rezolva problema şi este şi problema celor de acolo, primăria sau cei care îi au în administrare. Eu am cerut de la cei din Rezervaţia Deltei Dunării să facă o analiză şi un material pe săptămâna viitoare, să vedem ce putem face, pentru că aşa e, nu putem să ne uităm nepăsători la acest fenomen.

Realizator: Ce se va întampla cu cei peste o sută de cai din Deltă care sunt acum în custodia Primăriei C.A. Rosetti?

Laszlo Borbely: Primăria, Agenţia Sanitar-Veterinară trebuie să decidă ce fac cu ei, în limita legislaţiei actuale în vigoare. Vă repet: nu este problema Ministerului Mediului.

Realizator: Revenind la subiectul propus de discuţie, "Pădurea României, încotro"?, constatăm cu mâhnire că ea se împuţinează cu fiecare an. Avem mai puţine păduri ca în 1989. Ce-i de făcut?

Laszlo Borbely: Sunt multe de făcut, şi aici recunosc că anul trecut m-am zbătut foarte mult, dar nu sunt mulţumit cu ce rezultate am avut, deşi am dat de şase ori mai mulţi bani în 2010 pentru plantări decât în 2009. Anul acesta dăm din nou dublu faţă de 2010, dar în continuare au fost defrişări ilegale, au fost păduri care au fost tăiate, deci aici avem mult de lucru. Chiar acum am avut, zilele acestea, o conferinţă de presă împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. Am expus rezultatele controalelor, pentru că avem două tipuri de activităţi comune în protocol cu Ministerul de Interne, una pe exportul ilegal şi furtul de lemne şi prelucrarea lemnului şi cealaltă, cu controlul în păduri, cu tăierile ilegale. Sunt statistici destul de relevante că am fost mult mai activi în trimestrul I al acestui an şi pe patru luni s-au alocat, deci au fost foarte mulţi amendaţi, 193 de milioane de lei au fost încasate, deci s-au executat amenzi. Şi, în plus, vreo 2.300 de dosare au fost înaintate penal, din care mare parte la nivelul poliţiei deja s-a rezolvat, dar evident Procuratura şi justiţia trebuie să decidă aici destul de încet evoluţia aceasta şi, din păcate, nu vrem pe nimeni să băgăm la închisoare, dar trebuie înăsprită legislaţia.

Realizator: Poate pe ascultători îi interesează mai puţin cifre de descinderi şi de amenzi, cât ce aţi putea face ca să stopaţi furtul de lemne, jaful din păduri.

Laszlo Borbely: Anul trecut am înăsprit legislaţia, contravenţiile silvice, imediat cum am venit în minister, deci acum avem amenzi mult mai mari, care, totuşi, ar trebui să dea de gândit celor care fac asemenea lucruri. 2 - Am un proiect prin care orice furt de lemne, nu numai peste 5 mc, cum era până acum, se pedepseşte cu închisoarea, deci este infracţiune. Şi aici sper că va fi totuşi mai eficientă - dacă cineva fură, oricât de puţin, ştie că e pasibil de închisoare. Avem o problemă, ştiţi foarte bine că s-au retrocedat foarte multe păduri şi mai ales cei care nu sunt acolo, cei care au păduri mai mici acolo nu sunt păzite, deci avem între 300 şi 500 de mii de hectare de teren nepăzite, deci care n-au pază, şi acolo e mai uşor de furat, ştiu şi cei care se ocupă şi avem şi cele mai mari probleme.

Realizator: Vreau să mă opresc puţin. Această iniţiativă legislativă a dvs de înăsprire a sancţiunilor, de trecere de la contravenţie la infracţiune, care se va pedepsi cu închisoarea. Cine credeţi că va fi prins, cel care taie lemne pentru a se încălzi sau cel care taie pentru a vinde?

Laszlo Borbely: Eu cred că toată lumea trebuie să respecte legea. Dar, aşa e, există - sau cel puţin sunt supoziţii destul de certe că există - un fel de mafie a lemnului. Acolo poliţia ar trebui să fie puţin mai fermă şi să încerce, prin mijloace specifice, să afle totuşi la nivel mai înalt, pentru că este o întreagă reţea care e foarte bine organizată şi, de câte ori mergem la descinderi, nu spunem la nimeni de acolo din localitate, pentru că imediat se află, şi atunci nu mai avem pe cine prinde. Deci, sunt lucruri care trebuie rezolvate cum se rezolvă şi în altă parte, cu oameni infiltraţi, cu oameni care să deconspire această reţea. V-am spus, e mult de lucru, dar totuşi, faţă de anul trecut, cifrele sunt destul de spectaculoase faţă de ce s-a făcut anul trecut.

Reporter: Aţi spus că între 300.000 şi 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite în România.

Laszlo Borbely: Da.

Realizator: Care ar fi soluţia?

Laszlo Borbely: Ne gândim, să vedem cum am putea impune acest lucru, pentru că eu m-am interesat în alte state, să ştiţi că în unele state nu păzesc pădurea în mod special, dar totuşi nu se fură atât; nu mai comentez.

Realizator: Asta voiam să spun, poate nici nu au hoţi.

Laszlo Borbely: Nu mai comentez aspectul acesta. Deci, în primul rând mentalitatea oamenilor trebuie să se schimbe, trebuie să fim mai fermi, să ştie că dacă fură atunci îşi primesc pedeapsa, şi trebuie toţi cei care îşi primesc salariul pentru a controla, pentru a verifica, pentru a-i amenda pe cei care sunt certaţi cu legea să-şi facă datoria.

Realizator: Pentru a opri tăierile ilegale trebuie să avem o pază bună, am convenit asupra acestui lucru. Înţeleg că ROMSILVA asigură paza pădurilor publice, iar cele private ar trebui să apeleze la structurile silvice private. Ce se întâmplă în cazul în care proprietarul nu are posibilitatea să plătească o firmă de pază?

Laszlo Borbely: Noi am vrut să dăm un sprijin celor care au pădure mai mică de 30 ha, deci în cazul acesta să dăm, există în Codul Silvic această prevedere, dar din păcate Uniunea Europeană a considerat-o ajutor de stat şi nu putem să o aplicăm; e foarte dificil.

Realizator: Pentru că aţi vorbit de fondurile europene: presupun că există fonduri europene destinate întreţinerii şi dezvoltării pădurilor, pentru că pădurile constituie o preocupare la nivel european. Cum şi cât dintre aceste fonduri sunt folosite?

Laszlo Borbely: Acum a pornit o primă strigare. A fost anul trecut. Acum e a doua strigare la sfârşitul lunii mai. Deci, fiecare proprietar, nu contează că e privat, că e stat, dacă are teren agricol, acum vorbim de prima împădurire, teren agricol şi vrae să împădurească primeşte o anumită sumă, am mai ridicat cuantumul, că am înţeles că asta era problema la prima strigare, că se dădea destul de puţin pe hectar, deci din câte am înţeles Ministerul Agriculturii este cel care dirijează acest proiect, dar ştiu că în jur de 1.800 de euro vor primi pentru un hectar de împădurire, plus, timp de cinci şi, respectiv, 15 ani, vor primi o anumită sumă pentru întreţinere şi pentru că au scos din circuitul agricol acest teren. Este o şansă şi sunt bani destul de mulţi, mi se pare în jur de 150 de milioane de euro pentru a investi în plantarea de păduri în perioada următoare.

Realizator: Deci, o parte din banii europeni se regăsesc în subvenţiile pentru împădurire. Cum stăm cu împădurirea? Poate ea acoperi, ca să spun aşa, ce se defrişează prin tăierile ilegale?

Laszlo Borbely: Eu sper că da, dar nu avem interesul să acoperim, ci să reducem şi să nu fie tăieri ilegale. Cred că va mai trece puţin timp până când în mentalitatea oamenilor va intra acest concept: ai grijă de pădure, ai grijă de mediu. Am văzut turiştii când se duc câte unii cum se comportă şi ce rămâne după ei. Deci, e o mentalitate care, încetul cu încetul, trebuie să o schimbi şi să înţeleagă fiecare că avem nevoie de a proteja natura şi pădurea.

Realizator: Aţi făcut vizite în mai multe judeţe. Le-aţi vorbit autorităţilor despre necesitatea sistării tăierilor ilegale. Au acţionat în consecinţă?

Laszlo Borbely: Da, eu cred că au fost bune aceste vizite, pentru că i-am sensibilizat. Unii în continuare au această mentalitate că trebuie să vină tovarăşul de la Bucureşti să le dea indicaţii. Asta e, dar eu nu mă duc în judeţe ca să dau indicaţii, ci să văd la faţa locului ce se întâmplă şi sunt întâlniri foarte bune, îi adun pe toţi la un loc şi pe cei de la Direcţia Silvică, autorităti locale, judeţene şi atunci putem discuta concret, la obiect aceste lucruri.

Realizator: Unde aţi constatat cele mai multe tăieri ilegale?

Laszlo Borbely: În general sunt mai multe tăieri ilegale unde sunt mai multe păduri. Deci, sunt câteva zone cu teritoriu vast de pădure: Suceava, Harghita, Neamţ, Maramureş. Sunt, sunt câteva, Caraş-Severin, Vâlcea, judeţe unde e clar că sunt tăieri ilegale consistente, dar nu totdeauna tăierile ilegale ţin de dimensiunea pădurii, pentru că sunt unele judeţe, cum am spus de Harghita, dar de exemplu, în topul judeţelor cu tăieri ilegale, totuşi ciudat, pentru că ştiu că în Harghita, şi în Harghita sunt probleme mari, dar este pe un loc mai în spate faţă de cantitatea de pădure care este, probabil şi datorită faptului că acolo s-au organizat destul de bine aceste ocoale private şi cu o pază mai /.../, dar sunt probleme destule şi în judeţul Harghita. Şi în alte judeţe.., e loc de mai bine în toate judeţele, din păcate.

Realizator: Cum stăm pe plan european? În România, ponderea pădurilor este de 28% din teritoriu în timp ce media în UE este, dacă nu mă înşel, 40 sau 42%.

Laszlo Borbely: Nu stăm chiar aşa de rău, adică suntem pe locul 13 din 27 de ţări din acest punct de vedere, câte hectare de pădure sunt în România, dar, aşa cum aţi spus, s-a redus din păcate faţă de '89 cantitatea de pădure şi aici trebuie să insistăm mult şi, pe plan global, aici se dau foarte mulţi bani, fiecare ţară e conştientă şi este una din cele mai avansate proiecte pe plan global în împădurire. Aici e un consens de a da mai mulţi bani.

Realizator: În concluzie, sunteţi optimist că situaţia pădurilor în România se va schimba? Şi dacă da, de ce?

Laszlo Borbely: Eu sunt o fiecare optimistă şi nu mă las, adică chiar dacă nu am avut rezultate spectaculoase, dacă am dat totuşi o sumă mult mai mare, mai ales din fondul de mediu la autorităţi locale, la alţii. Am pornit acum acest program cu UE. Faptul că cetăţenii au foarte multe acţiuni civice, de plantare copaci, s-a mai schimbat mentalitatea şi în această problematică, foarte mulţi vin voluntari şi participă, îmi dă încredere pentru viitor şi evident cu aceste măsuri să sperăm că vor fi mai puţini care se încumetă ca să rănească pădurile ţării.

Realizator: Punem punct aici discuţiei noastre.

Interviu realizat de Victoria Stângescu şi difuzat ,joi, la Radio România Actualităţi

Monitorizarea:Agenţia de presă Rador