Realizator Ianna Ioniţă:Suntem în legătură directă cu domnul Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning. Bună seara. Pentru început să vorbim despre situaţia dramatică din Eurotunel, unde imigranţii sar gardurile şi încearcă să urce în trenuri pentru a intra în Marea Britanie prin Kent. Ei sunt gata de orice pentru a ajunge în lumea civilizată. La un moment dat chiar un parlamentar britanic a cerut intervenţia Armatei pentru rezolvarea situaţiei. Dar, pentru moment, se pare că şi în cazul intervenţiei în forţă, chestiunea nu este decât o mică parte a unei probleme sau europene sau poate mondiale. Poate până la urmă fi găsită o soluţie?

Iulian Chifu: Evident că este o chestiune destul de complexă şi ea trebuie identificată în cadrul regulilor europene. Până la urmă, nu putem vorbi despre spaţiu civilizat în Marea Britanie şi mai puţin civilizat în Franţa, pentru că vorbeam de Eurotunel. Acolo e o chestiune care ţine de numărul de imigranţi şi de atracţia pe care o exercită fie Franţa, fie Marea Britanie, dar şi diferenţele de tratare a imigranţilor în cele două state. Cred că acolo ar fi zona cea mai puţin preocupantă. Preocupant este, într-adevăr, un anumit tip de presiune care se exercită de către imigranţi către Europa, atracţia fiind locuri de muncă mai bine plătite, un nivel de viaţă mai bine agrementat şi cu certitudine mai multă siguranţă. Şi, de fapt, despre asta vorbim, pentru că tratarea imigranţilor la nivel european se desfăşoară în primul rând pe dimensiune umanitară - e vorba de cei care pot fi declaraţi refugiaţi politic sau care au componenta aceasta umanitară în discuţie.

Realizator:Există temeri şi că printre aceşti imigranţi s-ar putea ascunde terorişti jihadişti ai Statului Islamic, de exemplu, s-a vorbit şi de relocarea prin cote a acestor persoane, dar se pare că pentru moment decizia pare a fi abandonată. Cât de apărată este România acum, în condiţiile în care există şi refugiaţi sirieni care încearcă să ajungă prin Turcia spre Europa şi ar putea opta şi pentru rutele din Europa de Est la un moment dat?

Iulian Chifu: Există trei elemente care sunt, de fapt, distincte şi pe care nu rareori mulţi dintre politicieni, în speciali cei radicali, xenofobi, le amestecă. O componentă ţine de imigraţia de natură haideţi să spunem economică, care merge spre Europa, cu precădere spre Europa de Vest. Este o componentă extrem de importantă, o temă care trebuie tratată în termenii europeni, evident, şi respectând regulile internaţionale, şi dacă se poate fără diferenţe între statele membre, că de fapt de aici vine solidaritatea. Un al doilea palier ţine de Statul Islamic, această organizaţie autoidentificată drept Stat Islamic şi de posibilitatea unor atacuri în Europa, respectiv de însoţire a imigranţilor. Nu respingem o asemenea variantă. Evident că în momentul în care există migraţie de natură economică, printre aceşti imigranţi se pot refugia şi membri ai Statului Islamic, dar părerea mea este că acest tip de argumentaţie este foarte slabă şi că nu are nimic de-a face, de fapt, cu esenţa, ci e doar o motivaţie în plus pentru a combate într-o formă, hai să spunem radicală, imigraţia. Şi există cel de-al treilea fenomen, respectiv tranzitul jihadiştilor occidentali via Irak şi respectiv invers, către statele de reşedinţă. Aici este, probabil, elementul cel mai important pe care Uniunea Europeană l-a discutat în repetate rânduri şi care este, într-adevăr, o problemă de primă preocupare, pentru că el presupune un efort enorm pe zona de securitate pentru a supraveghea aceste migraţii şi modul în care aceşti jihadişti occidentali, care s-au pregătit în luptă în Statul Islamic, revin în statele de reşedinţă. Toate aceste trei componente sunt preocupări şi pentru România, pentru că anumiţi jihadişti pot traversa România în drumul spre sau dinspre Siria, Irak, zona de conflict către statele de origine. O asemenea traversare nu e neapărat una benignă de fiecare dată, chiar dacă România nu este atractivă în mod direct pentru asemenea organizaţii teroriste. Este o ţintă slabă, ar spune jihadiştii, pentru că nu are impact major şi nu afectează în mod direct. Dar să nu uităm că şi ţara noastră este membră a coaliţiei împotriva Statului Islamic. În consecinţă, suntem în egală măsură, dacă vreţi în termeni generali, implicaţi în acest efort de combatere a Statului Islamic şi, evident, în sens invers, posibili ţintă a unei asemenea reacţii. Dar cred că acest lucru este cel mai important şi cu impactul cel mai mare, mult mai mare decât posibilitatea ca imigranţi sau ştiu eu jihadişti rătăciţi printre imigranţi să vizeze în mod direct România. De asemenea, noi avem o capacitate la nivelul infrastructurii şi structurilor de securitate a Serviciului de Informaţii, care este principalul responsabil pe acest domeniu, pentru a contracara o asemenea ameninţare cu o observaţie: există în continuare nişte legi, trei legi ale securităţii, rămase în aer, Parlamentul a plecat în vacanţă, n-am rezolvat problema punerii de acord cu Constituţia a legii stocării datelor, accesului la cartele, deci a elementelor, instrumentelor de care au nevoie serviciile de informaţii pentr a-şi face treaba şi a proteja cetăţenii români în limitele constituţionale. Aceste legi nu au fost aduse de acord, iată, trec mai bine de 6 luni şi, evident, nu ştiu cine va răspunde în momentul în care un eveniment s-ar întâmpla în România de o amploare de această factură.

Realizator:Vorbim despre vulnerabilităţi şi despre situaţii limită. Prim-vicepreşedintele regiunii Cernăuţi a cerut sprijin la Suceava pentru susţinerea unor proiecte pentru răniţii de război din Ucraina, precum şi pentru copiii lor. Oficialul ucrainean a atras atenţia şi asupra faptului că este nevoie de sprijin pentru familii monoparentale sau cu răniţi, dar şi pentru cei 3 mii de refugiaţi din estul Ucrainei, în special femei şi copii, care au ajuns în regiunea Cernăuţi şi au nevoie de locuinţe sociale. Are România posibilitatea să-i ajute?

Iulian Chifu: România are un sprijin constant în tot ceea ce înseamnă efortul de război din estul Ucrainei şi sprijinirea statului ucrainean pe relaţie bilaterală. Există un proiect care a fost repetat în mai multe rânduri, acela de tratare a răniţilor,din războiul din estul Ucrainei, în România. Au fost nenumărate grupuri care au fost tratate aici, în România.

Realizator:Şi se pare că ajutorul, deocamdată, în atât a constat, în acest moment.

Iulian Chifu: Există multiple elemente care intră în discuţie şi ele sunt cuantificate în mod direct în ceea ce înseamnă acorduri bilaterale între cele două state, nu este vorba exclusiv, sau dacă vreţi, numai despre aşa ceva, lucrurile sunt mult mai complexe şi ele vizează inclusiv interesul comun al Ucrainei, al României, al Republicii Moldova în a proteja, de exemplu, regiuni stratgice, precum regiunea Odesa, sau regiunea Transcarpatia. Deci, în condiţiile în care în aceste regiuni am avea repetat un fenomen de tipul, haideţi să spunem, omuleţilor verzi, sau o instabilitate majoră în regiunea Odesa, sau în Transcarpatia, cu cerere de autonomie, cu chestiuni de această factură, în acel moment acele elemente s-ar constitui în elemente de ameninţare la adresa României, aşa cum sunt la adresa Ucrainei şi sunt în egală măsură la adresa Republicii Moldova. Deci, din acest punct de vedere, există o coopeare în a încerca să contracarăm aceste ameninţări, care sunt comune celor trei state.

Realizator: Şi o să vă mai rog să comentaţi şi o declaraţie a preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko. Domnia sa a spus, într-un interviu acordat unei publicaţii austriece, că şi alte state ar putea face obiectul unei agresiuni din partea Federaţiei Ruse. Putin va avansa atât de mult, cât îi vom permite noi, atât în Ucraina, cât şi în lumea întreagă. Este posibil să fie atacată Finlanda? - l-au întrebat reporterii. - Da, este posibil. Ar putea ataca şi ţările baltice? - Da, a spus Poroşenko. A mai fost întrebat, dacă el crede că şi statele de la Marea Neagră ar putea constitui ţinta agresiunii? - Da - a răspuns, din nou, Poroşenko - ne luptăm în Donbas nu numai pentru independenţa ţării noastre, dar şi pentru democraţie, libertate şi securitate în Europa.

Iulian Chifu: Da, nu fac decât să susţin această poziţie a preşedintelui Poroşenko. Într-adevăr, Federaţia Rusă, dacă nu este blocată la timp şi dacă nu suferă suficient de multe costuri pentru a realiza acest comportament previzionist şi revanşant, costă foarte mult propria populaţie şi nu poate să reprezinte un mod de comportament în comunitatea internaţională actuală, fireşte va merge mai departe în orice direcţie i se va permite. Planificarea o poate face pe toate direcţiile, este o ameninţare pentru pacea şi securitatea lumii, în acest moment, în mod cert, în ceea ce înseamnă vecintătatea sa şi a dovedit-o nu numai prin evenimentele din august 2008, unde fiecare a încercat să-i găsească motivaţii că a fost o provocare a antirusului Saaka?vili, ci, iată, a făcut-o în estul Ucrainei, a făcut-o anexând Crimeea, a făcut-o generând această agresiune militară în estul Ucrainei, pe care nu o poate continua mâine sau peste noapte, dar o poate duplica la scară mică, poate continua provocările pe toată linia vecinătăţii sale, acolo unde i se va permite, acolo unde descurajarea, prezenţa militară, decizia statelor respective nu va fi suficient de importantă, rezoluţia aceasta a lor, de a combate o agresiune militară în aşa fel încât să-i permită Rusiei un asemenea tip de comportament. Este motivul pentru care este necesar ca noua frontieră de stat a Europei să fie trasată în estul Ucrainei, să fie întărită cu trupe pregătite, iată, se întâmplă acest lucru, şi cu armamente livrate Ucrainei la momentul potrivit, în condiţii potrivite, pentru a putea apăra noua frontieră a Occidentului.

Realizator: Vă mulţumesc, foarte mult. La "Agenda globală" am fost în legătură directă cu domnul Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning.

AUDIO Interviul integral