2020 vine cu provocări multiple: planeta arde la propriu și la figurat. Vor reuși liderii globali să identifice soluții care să asigure un viitor? Va traversa economia mondială o perioadă de criză? Care sunt problemele, dar și oportunitățile pentru români?

Analistul Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning și Lidia Moise, redactor șef al publicației Reporter Global au analizat situația actuală la nivel global cu posibile implicații asupra României, într-un an dificil, cu atât mai mult cu cât este și unul electoral, cu două tipuri de alegeri: locale si parlamentare.

2020, un an tensionat

Anul care tocmai a început se anunță unul extrem de complicat, cu două evenimente majore cu consecințe economice și politice asupra Europei, dar și a întregii lumi.

“Am identificat un an extrem de complicat cu două puncte de inflexiune: Brexit-ul de pe 31 ianuarie și alegerile din SUA. Tensiunile din Franța le vedeam, într-o evaluare făcută la sfârșitul anului trecut, într-un progres greu de definit. Se anunță un an foarte complicat și în piața financiară unde se ia pulsul banului, iar cei de la Goldman Sachs spuneau că nu va fi un an de recesiune. Daca analizai efectele manierei în care se echimbă economia lumii, daca te uitai la Germania, vedeai că încetinește, te intrebai care vor fi efectele Brexit-ului asupra economiei Germaniei, asupra comerțului exterior al celui mai puternic stat din UE, care este Marea Britanie. Toate acestea au anunțat un an foarte tensionat, cu foarte multe pericole și obstacole”, a spus Lidia Moise, redactor șef al publicației Reporter Global, citând o evaluare pregătită pentru ultimul număr din 2019 al publicației.

Analiza continuă și în plan intern, unde România a trecut prin două scrutinuri electorale și prin schimbarea Guvernului către sfârșitul anului.

“Pe plan intern, a fost un an cu două sezoane electorale, cu o guvernare, dacă vreți, forțată de lipsa majorității în Parlament la un slalom printre a cuceri noi zone electorale și a face față unei moșteniri economice ca urmare a unor jocuri economice imprudente”, a punctat Lidia Moise.

Lumea intră într-o recesiune globală

Analistul de politică externă Iulian Chifu estimează că întreaga lume va intra într-o recesiune globală, pe fondul conflictelor deschise la nivel global și a escaladării acestora.

„Ceea ce putem ști este numărul de conflicte deschise la nivel global și modul în care ele escaladează, de la conflictul SUA - China la nivel de economie. Iată un prim conflict cu relevanță globală. Tendințele ne arată că în acest an lumea intră în recesiune globală, pe care unele state încearcă ori să o proroge, să o împingă dincolo de cicluri electorale, ori, în alte cazuri, produc efecte secundare prin acțiuni voluntare, care introduc turbulențe în sistem”.

Apoi, conflictele clasice cu arme nucleare, regimuri totalitare și situația tulbure din Orientul Mijlociu dau imaginea unui început de an tensionat. Iar Europa este și ea măcinată de probleme sensibile, precum Brexit-ul sau capacitatea de coeziune.

„Avem probleme nuclare: Coreeea de Nord – Iranul, clasicii actori. Odată ce ambiția lor depăseșete cu mult capacitățile tehnologice, economice, plasând puterea administrativă sub religie creează o problemă majoră în a gestiona un asemenea sistem. Ca si Coreea de Nord, unde avem regimul cel mai totalitar. Europa tușește, avem o listă întreagă de probleme: de la Brexit la probleme legate de migrație, de capacitatea de coeziune, de trecerea la o politică de mare putere. Siria este în al nouălea an de conflict general, epurare sectară și religioasă, cu morți, răniți și alungarea oamenilor peste graniță spre Turcia. Avem in continuare Orientul Mijlociu unde Netanyahu are probleme de credibilitate”, susține Iulian Chifu într-o analiză pentru Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

El amintește totuși că există și câteva vești bune: una vine din Columbia, unde acordul de pace este sustenabil și se aplică și cealaltă din Grecia, care a ieșit din perioada de supraveghere și a reușit să încheie un alt diferend - recunoașterea numelui Macedoniei. Și de aici, intrarea Macedoniei de Nord în NATO și pregătirea pentru deschiderea negocierilor pentru aderarea la UE.

Suntem într-o formă de război la nivel global

Analizând situația la nivel global și comentând posibilitatea unui al treilea război mondial, redactorul șef al publicației Reporter Global, Lidia Moise a admis că asistăm deja la un război mondial, dar nu în forma lui clasică.

“Războaiele s-au sofisticat și la ora actuală suntem în anumite forme de război mondial, în tranșeele unor bătălii economice. Suntem într-un război comercial, care se derulează între SUA și China, cu bătălii și frustrări, cu pierderi de ambele tabere, dar omenirea merge mai departe. Vom intra în alte bătălii ocazionate de negocierile privind Brexit, cu taxele vamale respective. Vom face față unor taxe mari”.

Iar războaiele anilor ce vin înseamnă conflicte în formă continuă, cu instrumente mult mai diverse, cum ar fi subminarea valorilor și a principiilor ideologice, nu neapărat cu schimburi de focuri.

„Uitați de război mondial în sensul în care am vazut primul sau al doilea război mondial, uitați de al doilea război rece. Suntem într-o altă formă de conflict care s-ar putea să fie continuu, care folosește cu totul și cu totul alte instrumente mult mai diverse, mult mai insidoase și poate nu neapărat cu componentă de schimburi de focuri, deși în acest moment, componenta militară rămâne un argument paralel cu toate celelalte. Se confruntă acum societățile, sunt subminări ale valorilor, ale principiilor, ideologiilor, ale tuturor acestor componente, care sunt considerate vulnerabilități ale unei societăți și în mod hibrid se construiesc instrumente pentru a submina situația competitorului. E un drum fără întoarcere, cu un proces care se numește globalizare, un proces obiectiv. Dacă nu e administrată corect, va produce câștigători și înfrânți și va fi o bază pentru lansarea unor conflicte inclusiv de natură militară. Va trebui să ne îndreptăm mai mult spre lucruri echilibrate”.

România, în pragul alegerilor anticipate

Deși este destul de greu de impus ideea alegerilor anticipate, din cauza lipsei de consens politic, redactorul șef al publicației Reporter Global, Lidia Moise spune că organizarea alegerilor parlamentare anticipate odată cu cele locale este o idee bună, pentru că electoratul se va mobiliza mai bine, iar această mobilizare se va reflecta și în rezultatele alegerilor parlamentare.

În plus, România are nevoie de o guvernare inteligentă pentru 2021, când majorarea cu 40% la pensiilor va crea un șoc bugetar.

„În 2021, Romania trebuie să față unui șoc bugetar: majorarea cu 40 la sută a pensiilor va fi un soc mare, pe care nu știu dacă vom reusi să-l depășim, pentru că nu vom mai avea înțelegere din partea finanțatorilor externi. De ce ar terbui să ne pese de pericolele lui 2020? Dacă statul se împrmută la costuri mai mari și dobânzile la creditele pe care le avem vor urca, dacă vom intra în zona nerecomandată investițiilor va fi o presiune mare pe moneda națională. Din această eventuală devalorizare poate apărea inflația. Ideal ar fi ca toate corecturile să fie făcute în a doua jumătrate a acestui an. Iată, de aici dorința de a organiza alegeri anticipate”.

Și din punctul de vedere al analistului Iulian Chifu, alegerile anticipate sunt obligatorii și trebuie să se petreacă repede.

„Un Guvern cu 20% susținere în Parlamnet, cât are PNL, nu poate să ducă la bun sfârșit promisiunile și nu poate produce schimbări. Vedem cele trei teme care nu pot fi mișcate: pensiile speciale, alegerile locale în două tururi și desființarea secției speciale. În condițiile în care nu există formulă de îndeplinire înseamnă să mai ratăm un an până la alegerile la termen, administrând o sărăcie și agravând situația României. Din punctul meu de vedere, alegerile anticipate sunt obligatorii pentru supraviețuirea actualului partid care stă bine în sondaje”.

Trebuie să reevaluăm instituția meritului

Într-un context global din ce în ce mai complicat, cu schimbări politice și economice majore, cheia dezvoltării unei societăți este căutarea valorilor și reevaluarea instituției meritului.

“Este momentul să căutăm valorile, este momentul ca și noi, presa, să căutăm valorile și să le promovăm, dar și politicienii să facă treaba asta. Nu ne mai poate reprezenta orice domn sau doamnă trimiși de tăticu’ în Parlament, care le-a plătit intrarea“, afirmă Lidia Moise .

Și la nivel european, este nevoie de expertiză din afara politicului și de atragerea de specialiști pentru progresul democrației

“La nivel european, partidele politice fac implozie, nu-și mai aduc oameni noi, resursa umană nu este o preocupare, contează doar loialitățile de partid și oamenii care lipesc afișe. A doua problemă: în partidele politice europeane sunt între 7 și 10% cel mult din populație. Nu poți să ceri ca lidershipul unei națiuni să fie alcătuit doar din membri de partid. Dacă partidele politice, mai ales cele cu vocație, cele liberale, nu merg să-și construiască zona de experiză, să-și umple pozițiile executive de consiliere din oamenii care au probat în domeniile lor și care vin din exteriorul politicii, ideea de a face politică doar cu politicieni este suicidară, este una din ideile negative ale democrației de azi”, a conchis Iulian Chifu.