Iulia Coşpănaru, director executiv la Transparency International
"Corupţia este cauză şi efect al unei proaste administrări şi a unei creşteri economice nesustenabile, nesănătoase, sau a unei crize economice".
Articol de Simona Şerbănescu, 03 Decembrie 2014, 10:19
Realizator Eugen Rusu - Transparency International publică astăzi raportul său anual asupra percepţiei corupţiei în 175 de ţări din întreaga lume. Potrivit datelor de anul trecut, România se găsea în plutonul codaş al Uniunii Europene, pe locul 69 din 177 de state. Românii, potrivit datelor Eurobarometrului publicat la începutul anului, consideră în proporţie de 34% că există suficiente investigaţii de succes în materia infracţiunilor de corupţie, în comparaţie cu media europeană. Cum arată datele, în principal pentru România, care se publică astăzi, aflăm acum la "Apel matinal" de la directorul executiv Transparency România, Iulia Coşpănaru, într-un interviu realizat de Simona Şerbănescu.
Reporter: Ce măsoară datele raportului care se publică astăzi?
Iulia Coşpănaru: Indicele de percepţie a corupţiei măsoară percepţia experţilor de ţară şi a oamenilor de afaceri cu privire la corupţia din sectorul public dintr-o ţară. Subliniez că este vorba de o măsurare a percepţiei corupţiei, şi nu a corupţiei în sine.
Reporter: Din acest punct de vedere, unde ne situăm şi cum să privim poziţia României comparativ cu datele anterioare?
Iulia Coşpănaru: Ne clasăm undeva în a doua jumătate a clasamentului, pentru că România, din păcate, nu obţine nici în acest an notă de trecere. Este îngrijorător faptul că peste două treimi din statele care sunt analizate în cadrul acestui indice - 97 la număr - obţin un punctaj sub 5, România aflându-se în această categorie. De asemenea, România se află, din păcate, şi în coada clasamentului în ceea ce priveşte statele din Uniunea Europeană, alături de Grecia şi Italia, Bulgaria devansându-ne în acest an cu un punct, practic, scala pe care se măsoară şi la care ne raportăm fiind una de 0 la 100, unde 0 înseamnă ca fiind perceput cel mai corupt şi 100 ca cel mai puţin corupt stat.
Reporter: Iar noi avem?
Iulia Coşpănaru: Noi avem 43 de puncte, la fel ca şi anul trecut. Faptul că acest scor se menţine constant este un semnal de alarmă în sensul în care el rămâne un punctaj extrem de scăzut. De asemenea, trebuie să luăm în considerare că ultimii doi ani au fost marcaţi de campanii electorale repetate, în care au fost aduse în atenţia opiniei publice o serie de astfel de cazuri, ceea ce justifică, până la urmă, această percepţie.
Reporter: Cum arată situaţia de la noi, dacă ne raportăm la media ţărilor europene?
Iulia Coşpănaru: Ne aflăm cu 20 de puncte sub media ţărilor europene. Acest lucru este explicat şi prin faptul că, în Uniunea Europeană şi în spaţiul european, există şi în ţările cu punctajul cel mai mare, Danemarca fiind cea care în acest an se clasează pe primul loc, cu 92 de puncte. În general, în ţările nordice putem să vorbim de punctajele cele mai ridicate.
Reporter: Dacă ne uităm, atunci, spre ţările care se situează în fruntea clasamentului, ţările care au cea mai redusă percepţie a nivelului de corupţie, să descifrăm mecanismul care duce la astfel de percepţii, pe care, în fond, ni le dorim şi spre care tindem.
Iulia Coşpănaru: Întotdeauna când discutăm despre punctaje ridicate şi despre percepţia corupţiei, trebuie să avem în vedere faptul că ea există peste tot. Se manifestă, însă, sub forme diferite, poate să fie corupţie la nivel înalt, poate să fie corupţie exportată, ţările dezvoltate ajung să exporte, practic, propria corupţie în ţările în curs de dezvoltare. Putem să discutăm şi despre aşa-numitele paradise fiscale, prin care se face spălare de bani şi bună parte din resursele la nivel global se transferă în aceste state dezvoltate. Ceea ce trebuie să avem, însă, în vedere este că percepţia locuitorilor de aceste ţări vizavi de existenţa corupţiei este mult diminuată, ca urmare a calităţii serviciilor pe care statul le pune la dispoziţie. În momentul în care plătitorii de taxe, contribuabilii, beneficiază în schimbul sumelor cu care contribuie la bugetul public de servicii de calitate, servicii de sănătate, servicii de educaţie, de apărare, administraţie publică, toate acestea într-un sistem funcţional, sigur că percepţia vizavi de lipsa de funcţionalitate şi de necesitate a corupţiei pentru a putea soluţiona problemele curente este foarte mult diminuată.
Reporter: Ce concluzii trage raportul?
Iulia Coşpănaru: Ţările în curs de dezvoltare trebuie să-şi stabilească politici foarte clare privind lupta împotriva corupţiei, dar ele trebuie coroborate cu o funcţionare normală şi eficientă a instituţiilor publice. Corupţia este cauză şi efect al unei proaste administrări şi a unei creşteri economice nesustenabile, nesănătoase, sau a unei crize economice.
AUDIO Iulia Coşpănaru, interviu integral