Reporter: Vă propun să vorbim puţin mai mult despre Europa. Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost la Haga şi într-o prelegere a spus că Europa nu funcţionează în acest moment aşa cum ar trebui, că nu există unitate în Europa şi nu există Europă în Europa. Cum vedeţi dumneavoastră Europa acum?

Dacian Cioloş: Da, nu există Europă în Europa în sensul că multe state membre au abordări naţionale atunci când tratează o problemă europeană şi aici eu cred că insuficienţa dialogului foarte practic şi pragamatic pe fiecare subiecte duce la această abordare. Putem fi în situaţia în care state membre care au impresia că nu sunt suficient de ascultate atunci când au loc discuţii şi se pregătesc decizii la nivel european preferă să încerce să-şi rezolve problemele pe care le au la ei acasă, chiar dacă ele ar trebui să ţină de o abordare europeană, să le rezolve cu soluţii specifice adaptate, dar atâta timp cât UE există ca atare, orice încercare de a rezolva o problemă specifică cu soluţii specifice nu este decât una temporară, pentru că în UE suntem pe o piaţă comună, frontierele sunt mult mai permiabile acuma şi integrarea economică este din ce în ce mai intensă, şi atunci orice problemă apare într-un stat membru ea devine şi problema celorlalte state membre. Deci, din punct ăsta de vedere, suntem într-un nou stadiu, după părerea mea, al construcţiei europene, după acest proces de extindere pe care l-a cunoscut UE în ultimul deceniu, datorită faptului că imediat după această extindere masivă a UE spre Est, a trecut peste noi valul unei crize majore, crize economice, financiare, care s-a repercutat şi în plan social, şi politic. Cceea ce ar fi trebuit oricum să facem, după părerea mea, după această extindere, să regândim organizarea instituţională a Europei, să regândim modul cum abordăm anumite probleme pentru ca fiecare să se simtă parte a Europei, trebuie să facem acuma sub presiunea unor crizei şi sub presiunea unor probleme pe care trebuie să le rezolvăm imediat. Dar, după părerea mea, oricum n-am fi putut evita, nu aceste crize, ci n-am fi putut evita o astfel de dezbatere despre cum vrem să organizăm UE, care este noul proiect al UE lărgite.

AUDIO Interviul cu premierul Dacian Cioloş.

Reporter:Ţări ca Ungaria, Polonia, Cehia au devenit oarecum antieuropene, partide eurosceptice devin puternice. Mă gândesc, România în ce direcţie merge din acest punct de vedere?

Dacian Cioloş: Vedeţi, discuţia în momentul de faţă în cealaltă parte a Europei cu Brexit-ul, când Marea Britanie îşi pune problema în ce mod poate să-şi trateze anumite chestiunei specifice în interiorul UE. Până la urmă, întrebarea se pune :vrei sau nu vrei să fii parte a UE? Vrei să-ţi asumi avantajele împreună cu anumite obligaţii sau dacă nu vrei să le asumi trebuie să fii conştient că neasumându-ţi anumite obligaţii va însemna, la urma urmei, să nu mai poţi să-ţi asumi nici avanatajele pe cre le ai ca parte a UE şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere politic, şi al securităţii ş.a.m.d. Odată aceste lucruri clarificate, ca să ştim de unde pornim, pentru că nimeni nu ne-a obligat să intrăm în UE, nici pe noi, şi nu cred că o să ne împiedice foarte multă lume dacă vrem, dacă decidem că nu mai vrem să fim parte a UE să ieşim. Sigur, împing lucrurile la extrem acuma, dar asta ca să vedem, de fapt, cum se pune problema. Noi, România am intrat în UE şi, după părerea mea, nu ne-am asumat suficient acest statut de stat membru cu toate părţile bune sau mai puţin bune, dar să ni le asumăm până la capăt, în sensul în care să ne implicăm nu doar în problematica noastră internă, dar să vedem şi cum se reflectă problematica noastră internă în dezbaterea la nivel european cu alte state membre sau chiar cu toate cele 28. Eu cred că la fel se pune problema şi cu ce se întâmplă acuma în Ungaria, în Polonia, cunoscându-i şi pe polonezi, şi pe unguri, şi din perspectiva asta europeană, pentru că am avut de negociat cu ei o politică europeană. Eu cred că dacă la nivel european se găsesc mecanisme care permit tuturor celor 28 de state membre să se exprime în mod clar atunci când se iau decizii şi să se găsească soluţia pentru ca eventuale îngrijorări sau problematici să fie integrare în procesul acesta decizional, cred că lucrurile pot funcţiona mai bine. Dacă tendinţa este de a construi o Europă decizională pe mai multe viteze, în care unii să fie mai decizionali decât alţii, atunci lucrurile astea vor continua să creeze complicaţii.

Reporter:(....) Ce înseamnă românii din străinătate pentru România?

Dacian Cioloş: Înseamnă o parte din România, cel puţin în lectura mea şi din perspectiva mea românii oriunde s-ar afla ei sunt parte a României şi trebuie să fie integrat şi în procesul decizonat şi în procesul electoral, pentru că România este a noastră a tuturor şi o spun ca unul care din ultimii 15 ani cam jumătate i-am petrecut în afara ţării, dar fără să fie deconectat de realităţile din ţară. Pe de altă parte, românii din afara României sunt şi ei o valoare care ar trebui să fie utilizată în procesul acesta de reconstrucţie a societăţii noastre, de reconstrucţie instituţională, de dezvoltare economică şi spun asta vorbim în cunoştinţă de cauză, ştiind că sunt mulţi români, cel puţin în spaţiul european şi vorbesc în primul rând de spaţiul european, asta nu înseamnă că ceilalţi români din jurul lumii nu sunt importanţi, dar aici în spaţiul european avem români care în continuare se simt şi parte a României, dar şi parte a UE, şi folosesc drepturile pe care le au în calitate de cetăţeni europeni să călătorească şi să muncească sau să studieze în altă parte. Dacă ne construim acasa în România, chiar şi din punct de vedere instituţional, mecanisme care să permită şi acestor români să rămână conectaţi la ce se întâmplă acasă, România ar putea evolua altfel. Şi avem exemple, alte state membre care au cunoscut migraţii masive în spaţiul european după aderarea la UE, dar care au făcut în aşa fel încât să nu se deconecteze de aceşti cetăţeni şi care au contribuit apoi în mod semnificativ la dezvoltarea economică şi socială a ţărilor respective şi chiar la percepţia şi imaginea ţărilor respective în UE şi cred că asta este modalitatea cea mai bună de a ne proiecta adevărata imagine, pentru că problema României asta e, că adevărata imagine nu este suficient de cunoscută în afară şi că mulţi străini trăiesc din percepţii pe care le au asupra României, fără să cunoască realităţile. Deci dacă ne-am simţi fiecare dintre noi parte a României, chiar dacă nu suntem fizic în spaţiul acela din România, eu cred că altfel ar sta lucrurile şi în ceea ce priveşte percepţia României în UE.