Peste 400 de mii de bugetari din cei aproximativ 1,2 milioane existenţi vor avea salariile de bază majorate, conform proiectului de ordonanţă pivind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Impactul bugetar generat de modificările aduse în sistemul de salarizare a bugetarilor se riducă la 2,29 miliarde de lei.

Principalele modificări aduse de Legea salarizării bugetarlor sunt restructurarea completă a sistemului de salarizare în sănătate şi introducerea unui sistem de premiere bazat pe condiţii de reformă şi criterii de performanţă pentru personalul din sistemul de sănătate şi pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, începând cu ianuarie 2017.

De asemenea, criteriile de performanţă vor fi stabilite în procesul de reformă a fiecărui domeniu şi vor fi aprobate prin hotărâre de guvern, iar salariile debutanţilor vor fi majorate cu 10%.

Ruxandra Săraru a discutat pentru "Apel matinal" despre proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor cu ministrul muncii, Dragoş Pâslaru.

Reporter: Bună dimineaţa, domnule ministru. Credeţi că veţi realiza tocmai repararea inechităţilor din sistemul bugetar românesc?

Dragoş Pâslaru: Bună dimineaţa. Prin această ordonanţă corectăm primul nivel de disfuncţionalităţi de inechităţi de încadrare. Primul nivel este acela care presupune că în aceeaşi unitate, în acelaşi birou am două persoane cu aceeaşi vechime, funcţie, pregătire profesională, aceleaşi atribuţii care sunt plătite cu diferenţe de până la 20-30% salariile de bază diferite între ei, din raţiuni de legislaţie inconsecventă, din raţiuni care ţin de orice altceva decât salarizare unitară şi un sistem care îşi respectă regulile. Noi ce încercăm este acest prim nivel: la nivel de unitate toată lumea să aibă salariile maximizate la maximum aflat în plată. Prin această formulă înseamnă că toate salariile care sunt mai mici decât maximum pe funcţia respectivă vor creşte pentru a ajunge la acel maxim. Cu alte cuvinte, este exclus să discutăm de vreo scădere salarială în sistemul public, discutăm numai de ajustări, de corecţii, de ridicări ale salariilor la nivelul superior, la nivelul maximului în plată, la nivel de unitate.

Reporter: Această reparare nu va crea alte disfuncţionalităţi în sistem?

Dragoş Pâslaru: Răspunsul meu este ferm "Nu", nu va crea nici o altă disfuncţionalitate, în sensul că la nivel de unitate totul este reglat. Rămân într-adevăr diferenţe între spitale, între şcoli, între primării. Acest lucru este prioritatea noastră de a rezolva în proiectul de lege pe care o să lucrăm până la sfârşitul anului, aşa cum am promis, aşa cum a validat din nou cu primul ministru şi rămâne un obiectiv pe care acuma, având în vedere modul în care am lucrat cu partenerii sociali, cred că este fezabil să-l putem aşeza pe date solide, pe principii concrete până la sfârşitul anului.

AUDIO Interviul cu ministrul Dragoş Pîslaru.

Reporter: Acest sistem de premieră în funcţie de performanţe, cum va funcţiona el?

Dragoş Pâslaru: Sistemul de premiere nu este neapărat un lucru nou. Modalitatea în care vrem să-l activăm este nouă. Vedeţi, orice sistem de premiere, dacă îl laşi discreţionar, el va tinde să fie clientelar. Adică eu, director de şcoală sau de spital, aceste două sisteme sunt vizate, educaţia şi sănătatea, voi avea poate tentaţia, dacă nu am o monitorizare corectă, nişte criterii de performanţă, nişte reforme structurale care să nu îmi perită să fac orice, poate voi avea tentaţia să favorizez pe unii în detrimentul altora, pe alte tipuri de criteri. eea ce vrem noi să facem în acest moment este să spunem aşa: dacă dăm nişte bani în nişte sisteme, cum ar fi în cazul acesta sănătatea - şi cum pregătim pentru viitor pentru educaţie, administraţie publică şi celelalte - vrem să ne asigurăm că banii aceia nu sunt doar pentru ca să întreţinem o situaţie ineficientă. Ce vrem să facem este să încurajăm o schimbare de comportament, de mentalitate. Eficienţa folosirii banului public, risipa pe care noi o avem în sistem trebuie eliminată. Acestea sunt condiţiie de reformă la care facem referire, iar criteriile de performanţă sunt lucruri monitorizabile. Astea sunt elementele cele mai importante. Atunci când un învăţător face un efort să meargă 20 de km într-un sat ca să predea unor copii asta este o performanţă. La fel, la liceele de vârf în România să ai olimpici este o performanţă. Nimeni nu poate tăgădui acest lucru. Eu cred că ceea ce este foarte important de reţinut este că premierea şi reforma structurală sunt în linie cu ceea ce guvernul şi-a asumat şi cu o normalitate pentru situaţia românească în viitor. Nu discutăm doar de bani, educaţia rămâne o prioritate în continuare, în sănătate putem acum să facem mai multe pentru că reformele sunt deja conturate şi noul ministru a venit exact cu acest mandat, de a le începe imediat. În educaţie vom avea probabil o anumită prioadă de timp de ajustare, după care vom avea o reformă similară care va fi preconizată în legea pe care o vom finaliza până în toamnă.

Reporter: Vorbeaţi de bani, avem banii ăştia? Aţi lucrat cu doamna Anca Dragu Paliu?

Dragoş Pâslaru: Unul din lucrurile pe care le-am schimbat radical de când am venit a fost să nu mai lucrăm separat de Miniterul de Finanţe. Colegii de la Ministerul de Finanţe au fost alături de noi şi am făcut calculele împreună, iar anvelopa pe care noi am propus-o este în linie nu cu o cifră arbitrară a Ministerului de Finanţe ci cu prognoza pe care noi o avem referitor la capacitatea de a creşte masa salarială în zona bugetară pe anul 2016 şi 2017. Este un lucru de normalitate, de repunere în firesc a relaţiilor între minstere. M inisterul de Finanţe nu este un bau-bau. Ei sunt doar cei care veghează ca economia să nu o ia razna şi ca să nu avem după accea de suferit în sectorul competitiv, în sectorul privat, pentru că în sectorul bugetar facem nu ştiu ce trăsnăi. Deci ceea ce este foarte important este lucrat cot la cot cu ei, 2,3 miliarde era anvelopa anuală pe care o avem în vedere pentru 2017, ne-am încadrat în ea fără să forţăm artificial cifrele, ci pentru că aşa a fost calculul făcut.

Trascriere text: Agenţia de presă RADOR