Realizator:De la 1 octombrie intră în vigoare noul Cod Civil. Noul Cod Civil este întocmit din 2009, însă guvernul vrea să îl pună la lucru chiar de la acest sfârşit de an. Noul Cod înlocuieşte vechea culegere de legi de mai bine de 100 de ani, efortul de cunoaştere va fi mare, dificil va şi pentru cetăţeni, însă greul revine magistraţilor şi celorlalţi actanţi. Ne-am propus să purtăm o discuţie lămuritoare în privinţa intrării în vigoare a noului Cod Civil şi nu de a-l parcurge. Sunt suficiente aspecte demne de interesul publicului legate de procedura de divorţ, de moşteniri şi de creditare. La fel de importante sunt şi relaţiile de colaborare pe care le naşte şi întreţine noul Cod între magistraţi şi celelalte organe administrative. Invitat în această seară este domnul preşedinte al CSM, Horaţius Dumbravă. Bună seara, domnule Dumbravă.

Horaţius Dumbravă: Bună seara dvs şi ascultătorilor dvs.

Realizator: Se poate vorbi de surprinderea cu un pas înapoi pentru magistraţi?

Horaţius Dumbravă: Avem de-a face cu un eveniment major, care sigur va avea influenţă în mod cert asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. La momentul la care s-a decis ca data de intrare în vigoare a Codului Civil să fie 1 octombrie a fost o surpriză pentru magistraţi, pentru că iniţial, atunci când guvernul a venit cu proiectul de lege în parlament, şi pe parcursul lucrărilor în parlament, ideea centrală a fost ca acest Cod Civil să coreleze cu Codul de Procedură Civilă. Pentru ascultătorii dvs corelaţia este una de fond şi de formă. Atunci când ai o relaţie contractuală, să spunem, şi nu te înţelegi cu cineva, sigur că pasul următor este de a te adresa instanţei de judecată. Procedura ca, atare, deci de a te adresa instanţei de judecată, este prevăzută de Codul de Procedură Civilă, iar contractul ca atare de Codul Civil, modalitatea de a încheia contractul. Din acest motiv a fost o surpriză pentru magistraţi.

Realizator: Pe bună dreptate, un ascultător se poate întreba în felul următor: dacă mai bine de 100 de ani Codul Civil anterior şi-a dovedit utilitatea, de ce este nevoie de unul nou, ce schimbă acesta?

Horaţius Dumbrăvă: El schimbă şi nu schimbă. Timp de 150 de ani, aproape 150 de ani, asupra articolelor din Codul Civil s-au purtat, sigur, foarte multe discuţii. Aceste discuţii au avut loc ca urmare a proceselor, a contractelor încheiate între parteneri contractuali, a diferitelor componente ale Codului Civil şi sigur că redactorii Codului Civil nu au dorit altceva decât ca toate aceste discuţii să fie integrate într-o formă unitară - clarificări, hai să le zicem, în noul Cod Civil. Dar, sigur că da, sunt şi chestiuni noi, ce ţin de actualitate, de noile condiţii pe care noi, românii, le trăim astăzi.

Realizator: S-au schimbat şi raporturile, nu, între stat şi cetăţean?

Horaţius Dumbravă: Bineînţeles, sunt raporturi, de multe ori de egalitate, nu numai de forţă, de autoritate, şi sigur Codul Civil dă seama de aceste lucruri. Plus că, iată, suntem parte a unei noi construcţii europene, am preluat din ansamblul normelor să spunem oarecum comune, adică suntem în contact cu ceea ce înseamnă astăzi regiunea euroatlantică, am luat foarte multe norme, spre exemplu, din Codul Civil din Quebec, care se pare că este astăzi unul dintre cele mai evoluate. Deci iată că sunt şi evoluţii pe care societatea românească a dorit să le prevadă în noul Cod Civil.

Realizator: Domnule preşedinte Dumbravă, CSM are rolul de a veghea la buna înfăptuire şi respectare a procedurilor în ceea ce îi priveşte pe magistraţi. Ce pondere deţine CSM în elaborarea noului Cod Civil, evident, la nivelul expertizei? S-a comentat în presă că noul Cod a fost puţin dezbătut.

Horaţius Dumbravă: Este perfect adevărat, pentru că a fost şi foarte puţin timp de a fi dezbătut. Sigur, acum magistraţii vor fi nevoiţi să îl pună în aplicare, imediat după 1 octombrie pe vechiul Cod de Procedură Civilă, în măsura în care apar litigiile. Probabil litigiile nu apărea atât de curând pe rolul instanţelor, vor trebui câteva luni să treacă pentru a fi în faţa unor litigii cu care să se ocupe instanţele de judecată. Dar, într-adevăr, noul Cod Civil a fost foarte puţin dezbătut şi acestă cred că este un minus al grabei cu care s-a dorit punerea în aplicare.Sigur, sunt şi avantaje pentru că acest Cod Civil a intrat, oarecum, mai repede în vigoare decât celelalte trei coduri, pentru că, cel puţin din perspectiva magistraţilor, sau acesta a fost de altfel argumentul Parlamentului atunci când a decis intrarea în vigoare la 1 octombrie, să dea răgaz pentru magistraţi, pentru celelalte trei coduri, să obişnuiască magistraţii, dar şi publicul, cu un element nou, care sigur va influenţa viaţa cetăţenilor.

Realizator: E un volum foarte mare nu numai de lectură, ci şi de însuşit textul de lege. Cum credeţi că va putea un magistrat care şi aşa are sute de dosare pentru soluţionare pe biroul său, apar altele, sigur că ele se judecă după noul cod şi bugetul rămâne cam acelaşi, după cum aţi văzut, nu este foarte elastic, ce soluţie găsiţi la această situaţie?

Horaţius Dumbravă: Magistratul are în codul genetic această disponibilitate pentru a se pregăti în raport cu legile noi pentru că, de 20 de ani, am avut de-a face noi, magistraţii, tot timpul cu o avalanşă de legislaţii noi. Sigur, nu e o situaţie fericită, dar sunt convins că vom face faţă, deşi ar fi fost mult mai bine să fi avut o perioadă de pregătire. Numai că acum suntem în situaţia de a-l pune în aplicare. Asta este, trebuie să trecem peste dezavantajul că a intrat mai repede în vigoare şi să facem eforturile să ne pregătim noi, ca magistraţi. Şi, de altfel, aceste eforturi se fac pentru că în întreaga lună septembrie, deşi trebuie să spunem, luna septembrie este luna în care începe anul judecătoresc şi în luna în care începe anul judecătoresc, vă daţi seama că avalanşa de dosare la primul termen sau dosarele care s-au amânat din luna mai-iunie le avem acum, în luna septembrie. Deci, pe lângă, într-adevăr, cum spuneaţi şi dumneavoastră, munca pe care trebuie s-o desfăşoare în luna septembrie, judecătorul va trebui să facă lectura pe Codul Civil şi să se întâlnească cu colegii şi să discute pe noile dispoziţii. Dar eforturi se fac în mod real pentru că, iată, Institutul Naţional al Magistraturii a făcut un lucru fără precedent, a invitat profesori universitari, magistraţi, avocaţi, cei care au lucrat în comisie pe Codul Civil, în comisia formată la Ministerul Justiţiei. La Institutul Naţional al Magistraturii e un ciclu de patru conferinţe a câte două zile fiecare ciclu. Sunt transmise în direct, on-line, şi vreau să vă spun că s-a bucurat fiecare conferinţă în parte de o audienţă fără precedent. Spre exemplu, săptămâna trecută, joi, am înregistrat un număr de 22.150 de accesări pe conferinţa de joi. Deci, pe de o parte interesul este enorm din partea magistraţilor de a se implica în pregătirea Codului Civil şi, pe de altă parte, demonstrează că magistraţii fac toate eforturile de a se pregăti. Nu este uşor, este adevărat.

Realizator: Domnule preşedinte Dumbravă, vă aminteam că procedurile de divorţ sunt altele şi că noua judecată asupra relaţiei pe care de rupere dintre două persoane este cu totul alta. Ce aduce nou viitorul Cod Civil?

Horaţius Dumbravă: Oarecum lucrurile au fost antamate sau deja prefigurate de Legea micii reforme. Există o procedură notarială, există şi o cale administrativă prin noul Cod Civil, simplifică oarecum, atunci când ambii parteneri sunt de acord cu divoţul, procedurile de divorţ. Aceasta este o noutate. Sigur, noutatea...

Realizator: Se mută divorţul la notar sau rămâne şi la magistrat?

Horaţius Dumbravă: Din acord, majoritatea, toate merg la notar. Sigur, sunt multe noutăţi şi în alte domenii. Spre exemplu, convenţia matrimonială. Sunt multe noutăţi care apar în noul Cod Civil. Convenţia matrimonială, aşa-numitul contract prenupţial, n-a fost prevăzută anterior, deşi s-a discutat de necesitatea introducerii acestei materii în noul Cod Civil.

Realizator: Deci fiecare viitor soţ cu averea sa, înţeleg.

Horaţius Dumbravă: Da, este una din opţiuni. Deci dacă nu fac o opţiune pentru a avea fiecare averea lui, se aplică comunitatea legală de bunuri, aşa cum era până acum. Dar dacă fac o opţiune înainte de căsătorie sau chiar în timpul căsătoriei, atunci sigur că fiecare soţ e cu averea lui.

Realizator: Şi în privinţa patrimoniului sunt schimbări semnificative. Unde s-ar regăsi, după ştiinţa dumneavoastră?

Horaţius Dumbravă: Noutăţi în relaţia dintre patrimoniul privat şi patrimoniul public. Numai, aşa cum spuneam, înainte nu mai exista acea autoritate... subordonare, a autorităţii publice faţă de cetăţean. Se aduce un element de egalitate aşa cum, de altfel, spune şi Constituţia în spiritul ei - egalitatea între proprietatea privată şi proprietatea publică, mod de dobândire, mod de folosire ş.a.m.d. Dar, sigur, aici va trebui să vedem în practică cum vor evolua lucrurile, pentru că, evident, noi avem acum de-a face cu un efort teoretic de excepţie al multor colegi teoreticieni. Să vedem cum aceste eforturi teoretice se vor aplica în practică şi, sigur, se pot aduce mici, mici corecţii pe parcurs.

Realizator: Se întâmplă uneori ca şeful unuia dintre noi să dea un ordin care să conţină prezumţia de ilegalitate. Noul Cod Civil nu-l exonerează pe executant de responsabilitate.

Horaţius Dumbravă: Nu, nu, şi aici există clarificări, care de altfel au venit, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, din discuţiile anterioare şi din practica instanţelor care au dovedit lacunele în ce priveşte răspunderea pentru prejudiciul cauzat de prepus. Există clarificări, există mult mai bine identificat - prepus este cel care lucrează pentru un angajator, este angajatul, şi care, să spunem, face o faptă culpabilă în dauna unui terţ. Teoretic, angajatorul răspunde fie alături, fie...

Realizator: În solidar.

Horaţius Dumbravă: .../indirect/, în raport cu terţul, dar acum sunt mult mai clare raporturile dintre angajator, prepus şi terţul căruia i se produce, să spunem, o daună, un prejudiciu.

Realizator: Încearcă să restabilească un echilibru între părţi.

Horaţius Dumbravă: Iarăşi vă spun, aici se bazează pe practica de-a lungul vremii şi pe discuţiile teoretice care au avut loc în jurul, să spunem, lacunelor pe care le avea vechiul text.

Realizator: Domnule preşedinte Dumbravă, interpretarea diferită a unui articol de lege ne-a singularizat oarecum în Uniunea Europeană. Din acest motiv, cauzele pe rol sunt din ce în ce mai scumpe. Ca timp, bani şi efort din partea magistraţilor şi a părţilor aflate în dezacord, ce soluţii ar putea oferi CSM-ul la această stare de fapt?

Horaţius Dumbravă: Noi avem soluţii. Unele sunt nepopulare. Spre exemplu...

Realizator: Cum ar fi?

Horaţius Dumbravă: ...ca să vă dau un exemplu, avem o creştere explozivă la plângerile contravenţionale. Au crescut cu 100%, în raport cu anul 2007. Pe lângă răspunderea judecătorului şi răspunderea sistemului pentru a soluţiona cât mai rapid un dosar, eu cred că a sosit vremea să discutăm şi despre răspunderea justiţiabilului, pentru că haideţi să ne imaginăm - şi au fost foarte multe situaţii - noi avem exempe concrete de... ealizator: Să ne gândim numai la amenzile de circulaţie. oraţius Dumbravă: Aici /am vrut/ să ajung, sau la suspendarea permisului. Suspendarea permisului este o sancţiune destul de severă pentru foarte mulţi concetăţeni de-ai noştri. Vă daţi seama, trece, să spunem, un şofer pe roşu, /i/ se suspendă permisul de conducere şi sunt foarte multe situaţii, prea multe, din păcate. Cetăţeanul căruia i s-a suspendat permisul atacă în instanţă, atacă la o altă judecătorie decât cea competentă, tocmai pentru a prelungi cât mai mult. De ce? Pentru că actuala reglementare îi dă posibilitatea să obţină o dovadă de a circula în continuare. Or, prin această prelungire sine die, fără nicio taxă de timbru sau fără o cauţiune care să i se..., deci practic aceste plângeri contravenţionale sunt gratuite. În raport cu cetăţeanul cinstit care, atunci când încalcă o regulă, o recunoaşte şi îşi plăteşte amenda sau execută sancţiunea, din păcate puţini concetăţeni de-ai noştri, deşi - iată! - în statistici sunt destul de mulţi, preferă să ajungă la astfel de "soluţii", care încarcă, din păcate, rolul instanţelor /.../

Realizator: Dar nu este şi o percepţie eronată a cetăţeanului, atunci când face apel la magistrat, la judecător? Acesta ar fi ultimul apel pe care l-ar putea face, fiindcă până la judecător, mai are de-a face cu agentul constatator.

Horaţius Dumbravă: E adevărat. Aici este un lanţ şi poate că trebuie să discutăm despre acest, să zicem, "lanţ trofic" - în mod egal, cel care încalcă ca presupoziţie legea, agentul constatator şi instanţa de judecată. Sunt, de fapt, trei elemente, pe care sigur noi trebuie, în mod raţional şi echilibrat, să le luăm în discuţie.

Realizator: Aţi amintit de, să spunem, o sincronizare a unora dintre legile din noul Cod Civil cu experienţa vest-europeană, dar şi cu, şi cea canadiană. Practic la ce..., strict la ce v-aţi referit, când aţi spus aceasta? Fiindcă noi suntem obişnuiţi, din filme, să observăm cum în sălile de judecată ale tribunalelor americane se soluţionează o cauză, şi aţi amintit anterior despre cauţiunea care i s-ar putea stabili unui şofer care a încălcat legea şi i s-a reţinut permisul.

Horaţius Dumbravă: Şi aceasta era o soluţie la care ne-am putea gândi, pentru a responsabiliza atât instanţa de judecată, dar şi cel care se adresează instanţei. Cauţiunea se restituie, în măsura în care i se dă dreptate de către instanţă sau se reţine la cheltuielile de judecată parte din cauţiune. Sigur, la ce vă referiţi dumneavoastră ţine de chestiuni de procedură, or procedura civilă se discută ca lege de implementare acum în Parlamentul României, ca şi Legea de Procedură Penală, Legea de implementare a Procedurii Penale şi Legea de Implementare a Codului Penal, nu se referă la Codul Civil care are în vedere sfera relaţiilor civile ale oricărui cetăţean sau a unei societăţi comerciale.

Realizator: În orice caz, trebuie să ne pregătim pentru anul viitor, când vor intra în vigoare şi celelalte coduri.

Horaţius Dumbravă: Va fi un pas şi mai mare şi mai /greu/ de făcut, dar tocmai de aceea iată că parlamentul a avut în vedere, să spunem, acest declic psihologic, adică o trezire psihologică şi pentru cetăţeni, şi pentru magistraţi şi nici nu ştiu, până la urmă, dacă nu cumva a fost o idee bună, poate că totuşi ar fi trebuit lăsat o perioadă mai îndelungă pentru pregătirea magistraţilor.Poate că ar fi fost util ca şi Codul Civil să intre în vigoare la 1 ianuarie, dar în schimb acest declic psihologic eu cred că a funcţionat cel puţin pentru magistraţi. Din păcate, eforturile noastre, ale tuturor, autorităţi şi instituţii publice, sunt prea mici în raport cu cetăţenii. Cred că ar fi trebuit să facem mult mai mult nu numai prin alocarea de resurse financiare. Să ştiţi că se pot face eforturi din partea autorităţilor cu cheltuieli minime. Acum, sigur, nu neapărat vrem să ne lăudăm noi, dar cu ajutorul instanţelor judecătoreşti noi am lansat broşuri privind instituţii din Codul Civil atât în mass-media locală, la uşa instanţelor, multe instanţe au întâlniri atât cu mass-media dar şi cu justiţiabili pe cele mai importante sau instituţiile cu care vin în contact zi de zi cetăţenii. De asta spun, şi cu eforturi financiare minime cred că se putea face mai mult. În orice caz, ce este important de reţinut şi trebuie să privim constructiv acest lucru, poate şi trebuie să fie o lecţie pentru celelalte trei coduri.

Realizator: Domnule preşedinte Dumbravă, există percepţia în public şi nu e rar întâlnită, e destul de des, cel puţin ea transpare în articolele de presă că opinia publică cere dreptate şi nu justiţie. Credeţi că e dezinformată opinia publică, că mai degrabă este un sentiment uşor de alienare sau frustrare că la nivelul justiţiei nu se desfăşoară procesele, cauzele cu celeritate, cu această rapiditate şi cu multă rigurozitate, ca un proces să meargă până la capăt şi să nu mai dea înapoi prin alte căi de atac?

Horaţius Dumbravă: /.../ parte a sistemului mi-a venit foarte uşor să mă plâng de încărcătură de dosare, de faptul că iată, în semestrul întâi pe 2011, noi am înregistrat faţă de 2007 cu 70% mai multe dosare de soluţionat, ca volum de activitate. Dar, parţial, cred că există dreptate când se spune că se doreşte mai multă dreptate, pentru că poate că şi noi ar trebui să comunicăm mult mai mult cu cetăţenii, cu mass-media, să explicăm nu numai ce probleme avem, dar şi performanţele noastre, pentru că să ştiţi că avem şi performanţă, în sensul în care - iată - anul acesta am scos mult mai multe dosare decât au intrat, ceea ce sigur este o performanţă în condiţiile în care s-au înregistrat foarte multe dosare în raport cu alţi ani. Dar sigur, avem o problemă în a comunica şi poate că aici justiţia ar trebui să fie mai atentă pentru că noţiunea de dreptate are un conţinut cred că mult mai larg decât noţiunea de justiţie. Justiţia o faci tehnic, o faci acolo în sala de judecată, de multe ori e atât de tehnic încât e foarte greu de înţeles pentru cetăţeanul de rând, pe când dreptatea într-adevăr o simte cetăţeanul. Şi s-ar putea chiar atunci când pierde, dacă cauza este făcută cu multă dreptate, adică şi cu o componentă de comunicare, cetăţeanul care pierde să spună "da, a avut dreptate judecătorul când a dat o astfel de soluţie". Este un sentiment pe care l-am avut şi ca practician, de aceea îmi şi permit să spun aceste lucruri, poate greşesc, nu ştiu, poate sunt şi alte cauze, sigur că da, noi trebuie să le identificăm, să încercăm să le rezolvăm, dar acesta este sentimentul meu, dar au dreptate cei care spun că poate să existe mai multă dreptate.

Realizator: Ne oprim aici. Sper că unele informaţii au fost de folos ascultătorilor noştri, că-i vor îndemna să cerceteze mai mult noile prevederi ale Codului Civil dacă situaţia o cere. Vă mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte.

Horaţius Dumbravă: Eu vă mulţumesc.

Interviu realizat de Gheorghe Popescu şi difuzat la Radio România Actualităţi

Monitorizare: Agenţia de presă Rador