Au trecut două luni şi jumătate de la intrarea în vigoare a noilor coduri, iar instanţele şi parchetele au constatat că sunt necesare mai multe modificări atât pentru garantarea drepturilor celor cercetaţi, cât şi ale părţilor vătămate.

Pe de altă parte, CSM spune că trebuie reparate unele sincope sau necorelări între textele noilor coduri.

Între modificările propuse de CSM se află şi creşterea de la 7 la 15 ani a limitei de pedeapsă pentru încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Horaţius Dumbravă: Infracţiunile care ar intra sub incidenţa acestui text să fie mai numeroase, inclusiv furtul calificat. Aici depinde dacă prejudiciile părţilor civile sunt reparate, dacă fapta nu reprezintă un grad de pericol social concret mare.

Reporter: Prin această modificare, ce s-ar obţine de fapt?

Horaţius Dumbravă: În primul rând, o satisfacţie pentru părţile vătămate civile, pentru că cei cercetaţi penal ar fi încurajaţi să repare prejudiciile. Un al doilea avantaj ar fi o mai mare celeritate a proceselor penale, pentru că părţile ar fi încurajate să ajungă la înţelegere acolo unde este cazul şi, sigur, cheltuieli pentru stat mai mici.

Reporter: În ce priveşte, însă pe minori, văd că propuneţi ca pedepsele să fie ceva mai substanţiale decât cele care sunt acum în Codul Penal?

Horaţius Dumbravă: Acum, în actuala reglementare, dispoziţia este că se pune deîndată în libertate, pentru că nu se face o diferenţiere între măsura educativă nepreventivă şi una preventivă, adică într-un centru de detenţie sau o măsură educativă în libertate. De exemplu, în cazul unei infracţiuni de omor ar putea avea consecinţe negative şi nejustificate pentru desfăşurarea procesului penal, adică cel cercetat să rămână în libertate. La infracţiuni foarte grave, dacă un minor este în libertate pe parcurs până se termină procesul penal, ar însemna un pericol social grav şi o nemulţumire, evident, a societăţii şi, atunci, acest lucru trebuia corelat.