Generalul Alexandru Grumaz: Ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Wagner este o pregătire a preluării în totalitate a părţii militare a Africii
Generalul Alexandru Grumaz a comentat, pentru Radio România Actualități, implicațiile loviturii de stat din Niger.
Articol de Ianna Ioniţă, 01 August 2023, 09:06
Ianna Ioniță: După ce dronele ucrainene au lovit Moscova pentru a patra oară într-o lună, preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat, luni, o lege care impune amenzi de până la 30.000 de ruble, aproximativ 330 de dolari, pentru neprezentarea la biroul de recrutare după primirea convocării. Măsura va intra în vigoare de la 1 octombrie. În tot acest timp, Ucraina şi Croaţia au convenit asupra posibilităţii de a folosi porturile croate de pe Dunăre şi de la Marea Adriatică pentru exportul de cereale ucrainene, iar şeful serviciului de informaţii militare ucrainiene, Kiril Budanov, a declarat că nu există informaţii care să indice că mercenarii grupării ruse Wagner din Belarus ar urma să atace Ucraina, Polonia sau alte ţări limitrofe. Budanov a adăugat că prioritatea mercenarilor Wagner este continentul african: "se activează pentru a influenţa Africa". În ciuda acestui fapt, a mai avertizat şeful serviciului de informaţii ucrainene, ruşii vor folosi prezenţa mercenarilor grupării Wagner în Belarus pentru a crea tensiuni. Înainte de a-şi desfăşura o parte din trupele sale în teatrele de operaţiuni din estul Ucrainei, gruparea Wagner şi-a câştigat influenţa prin furnizarea de servicii de securitate pentru mai multe guverne din Africa, unde este un pilon cheie al influenţei ruseşti. Suntem în legătură directă cu domnul general Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general!
Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!
Ianna Ioniță: Foloseşte Moscova Wagner ca să îşi clădească un imperiu în Africa? Şi ce implicaţie are în acest context lovitura de stat din Niger?
Alexandru Grumaz: Da, aţi pus punctul pe "i". Într-adevăr, ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Wagner este o pregătire a preluării în totalitate a părţii militare a Africii, a Africii de Vest în special, unde sunt bogăţiile naturale, alături de China, care a preluat partea economică a Africii. Europa a pus capăt, după lovitura de stat din Niger, după puciul militar care l-a înlăturat pe preşedintele Mohamed Bazoum, a pus capăt sprijinului acordat Nigerului. Josep Borrell, şeful afacerilor externe, a anunţat încetarea imediată a acestui sprijin. Pentru Europa este un eşec major. Instabilitatea regională înseamnă că loviturile de stat nu sunt neobişnuite în această parte a Africii, dar momentul confruntării împotriva liderului Nigerului, un aliat occidental incontestabil, este de rău augur pentru Bruxelles.
Influenţa Moscovei asupra evenimentelor din această săptămână este imposibil de ignorat, de la pretenţiile de implicare directă în lovitura de stat din partea grupului Wagner, pentru că Wagner este prezent cu câteva mii de militari în Africa, având o prezenţă într-adevăr profundă în regiune, până la susţinătorii care folosesc un steag rusesc în afara Adunării Naţionale din Nigeria. Momentul acaparării puterii a fost, de asemenea, izbitor, venind în ajunul summitului Rusia-Africa, găzduit de Sankt Petersburg. Şeful lui Wagner, Evgheni Prigojin, care se presupune că a fost alungat în exil, se presupune spun, în urmă cu o lună, după ce a organizat o revoltă eşuată în Rusia, a apărut la marginea summit-ului în oportunităţi foto atrăgătoare şi a pretins, cu nebunie, bineînţeles, că i-a ajutat pe rebeli. Linia lui Prigojin este amplificată de instituţiile de informare aliate Grayzone Telegram. De asemenea, au fost demonstraţii în sprijinul lui Wagner în Burkina Faso, Mali şi Republica Centraficană, care toate sunt ţări controlate de grupurile de mercenari Wagner, înrădăcinate deja acolo. Care ar fi pericolele şi paşii următori? O provocare majoră pentru Occident vine din Sahel, unde avem capacitatea grupului Wagner de a purta liderii locali. Cealaltă provocare care pândeşte Europa este implicaţia evenimentelor privind migraţia. Europa se confruntă cu un aflux de migranţi din Africa, deşi UE a semnat un acord cu Tunisia în ultimele săptămâni, în încercarea de a reduce fluxul de persoane care solicită azil pe ţărmul Europei. Mulţi dintre aceşti migranţi vin acum din Niger, iar ţara a fost văzută ca un partener de încredere şi sigur pentru Europa atunci când Europa a discutat această problemă a migraţiei cu ei. Ţara în sine găzduieşte, de asemenea, sute de mii de refugiaţi din Mali şi Burkina Faso. De la lovitura de stat, ambasadorul Uniunii Europene a rămas pe loc, spre deosebire de Sudan, care ambasada Uniunii Europene a fost atacată în timpul violenţelor din aprilie. Oficialii europeni sunt, de asemenea, prezenţi în Niger printr-o misiune condusă de civili, care vizează consolidarea sectorului de securitate internă a ţării. Toţi liderii europeni este clar că sunt interesaţi de subiect şi sunt de acord că situaţia trebuie adusă sub control. De ce contează această fostă colonie? Nigerul a fost un aliat strategic pentru ţările europene împotriva grupărilor militare islamiste din Sahel, într-un efort de a preveni destabilizarea acelei regiuni. Interesele franceze, Nigerul este, de asemenea, un furnizor crucial de uraniu pentru cele 56 de reactoare nucleare ale Franţei.
Ianna Ioniță: Mă iertaţi că vă întrerup. Junta militară care a preluat puterea în Niger a arestat trei politicieni, între care şi pe ministrul minelor şi cel al petrolului. Franţa luat de acolo şi uraniu şi petrol.
Alexandru Grumaz: Da, da, Oranul, producătorul de stat de combustibil nuclear al Franţei, conduce mai multe mine în deşertul bogat de uraniu din Niger. Un purtător de cuvânt al acestei companii a declarat că-şi continuă activităţile în Niger şi monitorizează situaţia. De fapt, Biroul preşedintelui francez a avertizat junta militară că oricine ar ataca cetăţeni francezi, armata, diplomaţi sau avanposturile franceze va vedea Franţa ripostând imediat. De fapt, preşedintele Emmanuel Macron a declarat că Franţa va răspunde oricărei violenţe împotriva intereselor franceze în Niger. Comentariile lui Macron au fost răspuns la miile de oameni nigerieni, care au manifestat în faţa Ambasadei Franţei din Niamey, capitala Nigerului. Potrivit presei, aceştia au strigat acolo "Trăiască Putin şi jos Franţa!". Tensiunile sunt mari în Niger, după ce armata l-a luat pe ostatic pe preşedintele ţării. De asemenea, Europa şi-a pierdut influenţa în Sahel. Pentru Europa, această lovitură de stat este un eşec major, cum am mai spus. Puterile locale au de dat un ultimatum. Europa, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, care este organizaţie interguvernamentală şi care a fost creată în 1975 prin principala structură destinată coordonării acţiunilor ţărilor din Africa de Vest, un club de 15 ţări, a intervenit duminică cu un ultimatum, cerând eliberarea imediată şi reintegrarea preşedintelui ales al Nigerului, ameninţând cu măsuri militare şi economice pentru restituirea ordinii constituţionale. De fapt, Rusia încearcă să-şi apropie, să spună că victoria este a ei şi că au existat speculaţii în această privinţă, că de fapt lovitura de stat este creată de Rusia, ceea ce nu este adevărat. Istoricul Mark Galeotti spunea că acestea sunt numai speculaţii, iar lovitura de stat aparţine în totalitate forţelor militare nigeriene şi anume gărzii personale a preşedintelui.
Ianna Ioniță: Continentul african se destabilizează una peste alta şi va fi o zonă de conflict cu mari implicaţii.
Alexandru Grumaz: De fapt, Galeotti numea capacitatea lui Wagner de a purta liderii corupţi drept un /ghişeu unic/ pentru autocraţi. Asta este grupul Wagner, grup de mercenari care oferă servicii de la securitate armată până la propagandă, bineînţeles în schimbul unor concesii profitabile, o chestiune care este returnată prin bani elitelor locale. Deci, diplomaţii au sugerat, diplomaţii de la Bruxelles au sugerat că Uniunea Europeană trebuie să rămână implicată, în special având în vedere rolul său în migraţia care afectează Europa de Sud.
Ianna Ioniță: Ucraina a confirmat astăzi că în Arabia Saudită vor începe în august convorbiri cu intervenţia reprezentanţilor internaţionali, care, potrivit Kievului, vizează restabilirea unei păci juste în Ucraina şi, în conformitate cu formula ucraineană, şi aceasta are în vedere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său. Ce şanse daţi acestei întâlniri din Arabia Saudită, carea e programată pentru 5 şi 6 august?
Alexandru Grumaz: Preşedintele Biden a spus întotdeauna că acest război ar trebui soluţionată în cele din urmă prin negocieri, şi pe măsură ce Ucraina avansează în contraofensiva ei, chiar şi cu paşi mici, administraţia ar trebui să lucreze cu parteneri pentru a exploata aceste opţiuni diplomatice. De fapt, Ucraina urmează să înceapă discuţiile cu Statele Unite săptămâna aceasta privind furnizarea de garanţii de securitate pentru Kiev, sub rezerva aderării ţării la NATO. Şeful statului major al preşedintelui, Volodimir Zelenski, Andri Ermak, a confirmat, de asemenea, că o serie de state se pregătesc să se întâlnească, cum spuneaţi, în Arabia Saudită, pentru a discuta. Totul este o problemă de timp. Unii analişti susţin că ucrainenii trebuie să aştepte o înfrângere clară şi zdrobitoare a forţelor ruse înainte de a începe orice negocieri cu Kremlinul. Impulsul imperial al Rusiei este într-adevăr prea puternic pentru a permite un acord semnificativ şi de durată în condiţiile actuale. De fapt, preşedintele Putin, într-o conferinţă de presă, a exclus o încetare a focului în Ucraina, în timp ce forţele de la Kiev sunt în ofensivă, deşi nu recunoaşte această ofensivă şi nu recunoaşte pierderile pe care Rusia le-a dobândit în perioada care a trecut. A adăugat de fapt că iniţiativele de pace africane şi chineze, pentru că la discuţiile de la Sankt Petersburg la summit-ul Rusia-Africa, la Sankt Petersburg africanii s-au ridicat împotriva acestei... şi au cerut ca acest război să aibă o finalitate printr-o negociere diplomatică a păcii. De asemenea, totuşi avem în vedere...
Ianna Ioniță: Da, să încheiem domnule general că ne presează timpul.
Alexandru Grumaz: Da, am să spun două lucruri, pe care trebuie să le avem în vedere. Prima este faptul că ar fi o mare greşeală ca noi să nu le oferim rachete cu rază lungă de acţiune, cunoscute sub denumirea /ATACMS/, care pot lovi centrele de comandă şi logistice ruseşti din spate. Strategia ucrainenilor este de a perturba această reţea de comandă şi logistică şi ar trebui să le oferim mai multe instrumente. A doua cerinţă a Ucrainei este vorba de apărarea aeriană şi o protecţie împotriva atacurilor ruseşti. Avioanele F-16 nu vor fi de mare ajutor în acest an, dar există şi alte echipamente în arsenalul NATO pe care Ucraina le-ar putea folosi, inclusiv elicoptere şi avioane de atac la sol.
Ianna Ioniță: Rămâne de văzut. Vă mulţumim foarte mult! (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 31 iulie, ora 22:12 - Emisiunea: "Agenda globală").