România continuă să se afle pe o direcţie bună în cadrul programului cu Fondul Monetar Internaţional.

Şi totuşi, Fondul avertizează că intensificarea puternică a crizei din zona euro ar putea avea un impact major asupra României, fiind posibilă o depreciere a leului cu până la 20%.

Astfel, FMI spune că pe termen scurt creşterea este de aşteptat să rămână atenunată şi doar pe termen mediu ar putea avea loc o recuperare graduală, cu riscul unei perspective mai degrabă dezavantajoase.â

Conectată puternic la sectoarele comercial şi financiar, România este expusă crizei din zona euro.

Eugen Coroianu: Domnule Florian Câţu, Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit în jos prognozele de creştere economică pentru România, anul acesta de la 2% la 1,4% şi pentru anul viitor, de la 2,9% la 1,8%. Pentru următorii ani, creşterea estimată ar fi în jur de 3%, potrivit raportului dat publicităţii astăzi. Sunt realiste aceste cifre?

Florian Câţu: Bineînţeles, ca întotdeauna, FMI este puţin mai optimist decât ce cred eu că se va întâmpla, dar sunt mai aproape de realitate, poate că anul acesta puţin prea optimist şi anul viitor... Depinde foarte mult de ce se întâmplă în afara României, dar să zicem că o creştere între 0% şi 1% este posibilă şi în 2012, şi în 2013.

Eugen Coroianu: Creşterile acestea sunt comparabile cu cele din restul Europei sau măcar cu cele din Europa Centrală şi de Est?

Florian Câţu: Eu nu aş compara cu ţările dezvoltate, pentru că o creştere de 1% într-o ţară săracă înseamnă mult prea puţin faţă de o creştere de 1% în Germania, de exemplu. Dar pentru ţările din regiune este important să rămânem, să nu intrăm iarăşi în partea negativă şi aici contează foarte mult deciziile care vor fi luate până la urmă, eu ştiu, după alegeri şi ce se întâmplă în afara ţării.

Eugen Coroianu: Aţi pomenit de alegeri. Noi am avut alegeri, am avut şi alte turbulenţe politice, avem iarăşi alegeri. Au contat aceste probleme politice?

Florian Câţu: Au contat în sensul că, fiind an electoral, nicio parte nu şi-a asumat o decizie mai puternică, mai serioasă, în ceea ce priveşte economia ţării. Dacă ţineţi minte, şi guvernele anterioare, Ungureanu şi Boc, şi guvernul Ponta au venit la guvernare cu un singur scop, acela de a menţine echilibrul macroeconomic, nu de a avansa. Au încercat să menţină un echilibru. Ştim foarte bine că nu s-a putut, pentru că şi în cazul în care nu faci nimic în România, de exemplu, lumea din jurul tău se mişcă şi s-a mişcat într-o direcţie negativă - economia europeană intră în recesiune - şi atunci, fără să vrem, chiar dacă noi am stat şi nu am făcut nimic, cea mai proastă alegere din punctul meu de vedere, tot s-au înrăutăţit lucrurile. Din păcate am pierdut un an...

Eugen Coroianu: Dumneavoastră spuneţi că nu am făcut nimic. Totuşi, Fondul Monetar Internaţional se arată foarte mulţumit de derularea acordului cu România şi chiar spune că toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite, cu excepţia reducerii arieratelor.

Florian Câţu: Vedeţi, aici este un mesaj foarte ciudat: toate, cu excepţia arieratelor. Dar, ca să le îndeplineşti pe celelalte poţi să arunci totul pe arierate. Poţi să ai un deficit mic, bineînţeles, pentru că nu plăteşti facturile şi le arunci la arierate şi atunci spui că ai îndeplinit criteriile, dar mai puţin arieratele. E un mesaj foarte ciudat din partea Fondul Monetar. Să nu mai vorbim de celelalte criterii care sunt referitoare la privatizare şi aşa mai departe.

Eugen Coroianu: Dar spuneţi-ne ce sunt de fapt aceste arierate. Cred că de 20 de ani tot auzim de ele, tot timpul sunt, nu?

Florian Câţu: Vorbim de arierate, da. Sunt datorii ale statului român sau ale reprezentanţilor statului român către sectorul privat sau alte agenţii ale statului.

Eugen Coroianu: Contracte neplătite, neonorate?

Florian Câţu: Exact. Contractele sunt neplătite, mare parte TVA nerambursat sau plăţi către sănătate, facturi la energie, facturi la gaze etc. Deci, sunt datorii.

Eugen Coroianu: Cât de mult afectează economia aceste datorii?

Florian Câţu: Situaţia este rea. Gândiţi-vă că, în partea cealaltă, de multe ori sunt firme care au şi ele angajaţi, pe care trebuie să îi plătească şi dacă nu vin banii şi depinde foarte mult, mai ales în perioada de recesiune, depinzi foarte mult de aceste contracte, pentru că restul economiei poate nu se mişcă bine şi atunci depinzi de aceşti bani. Întârzierea sau neplata acestor bani duce, de multe ori, la falimentul unor firme mai mici. În altele mai mari poate să ducă la concedieri, tăieri de salarii etc. Deci, costurile sunt reale.

Eugen Coroianu: FMI a aruncat şi o "bombă", ca să spun aşa, care sună astfel: este posibilă şi o scădere economică de 5% anul viitor, însoţită de o depreciere de 15%-20% a leului, a monedei naţionale. Despre acest scenariu ce aveţi de comentat?

Florian Câţu: Deocamdată este un scenariu cu o probabilitate foarte mică. Deocamdată. Acum, depinde foarte mult, v-am spus, de ce decizii luăm noi, ca ţară. Gândiţi-vă că în 2010, de exemplu, aveam creştere economică şi după aceea ne-am gândit să creştem TVA şi am intrat în recesiune, şi am avut şi inflaţie. Deci, depinde foarte mult de geniul nostru politic şi economic şi, bineînţeles, de ce se întâmplă la nivel global. Dacă situaţia se înrăutăţeşte foarte mult la nivel global, ce putem face local este doar să atenuăm din efectele negative. Dacă lucrurile sunt bune la nivel global, atunci putem să impulsionăm economia prin decizii inteligente ale aleşilor noştri.

Eugen Coroianu: Experţii Fondului spun că într-o astfel de situaţie am fi nevoiţi să apelăm la banii din acordul preventiv, cele 3,2 miliarde de euro. Ar fi o mare catastrofă dacă s-ar întâmpla aşa?

Florian Câţu: Nu este o legătură directă, în primul rând. Poţi să ai şi recesiune şi poţi să te împrumuţi din piaţă, deci nu este o legătură directă cu banii FMI. Chiar dacă ajungem să luăm banii de la FMI, nu ar fi sfârşitul lumii, pentru că sunt nişte bani ieftini. Până la urmă, singura problemă majoră care vine cu aceşti bani este că Fondul Monetar îţi vine şi cu un program economic. Când îţi iei banii din piaţă ei nu vin cu program economic, vin doar din piaţă la un anumit preţ.

Eugen Coroianu: Da, eterna discuţie cu impunerile de la FMI care ba unii spun că sunt bune, ba alţii spun că nu sunt bune. Nu ştii ce să crezi niciodată.

Florian Câţu: Da, depinde de cine este, ce interes are şi cine vorbeşte, normal. Este foarte interesant că Fondul Monetar nu explică de ce România nu ar putea să ia bani din altă parte şi trebuie să ia bani de la Fondul Monetar. Un pic de conflict de interese aici, pentru că ei sunt cei care oferă banii şi ne spun că trebuie să luăm de al ei, dar nu ar fi sfârşitul lumii.

Eugen Coroianu: Am auzit pe cineva la televizor spunând că chiar asta vrea Fondul să facă, să îşi plaseze aceşti bani. Are astfel de interese?

Florian Câţu: Eu cred că dacă ar fi suspectăm ceva de la Fond ar fi că ar vrea să îşi ia banii mai repede, cei pe care i-a dat, nu să ne dea alţii. E ciudat să crezi că atunci când îţi dă un scenariu aşa de negativ, să vrea să îţi mai dea mai mulţi bani.

Monitorizare: Agenţia de presă RADOR