Comisia Europeană face apel la solidaritate în faţa crizei provocate în plan economic şi social de pandemie.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat, în exclusivitate pentru Radio România, că executivul comunitar a luat o serie de măsuri, între care accelerarea producerii de echipamente medicale, ajutor financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii sau flexibilizarea fondurilor structurale.

Totodată, Ursula von der Leyen a apreciat contribuţia României cu personal medical la spitale din Milano.

Reporter ( Amalia Bojescu) : În aceasta perioada vorbim foarte mult despre solidaritate. Ce face Uniunea Europeană pentru a veni in ajutorul țărilor afectate de aceasta criză, mai ales că multe state se confruntă cu probleme ce țin de echipamentele medicale?

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: Într-adevăr, este o criză fără precedent şi, cum aţi spus, afectează fiecare ţară din Uniunea Europeană, dar a lovit în special Italia şi Spania. Cred că toţi suferim cu ei şi le asigurăm tot suportul de care suntem capabili. Aşa cum aţi menţionat la început, abordarea iniţială a guvernelor a fost să îşi gestioneze intern problemele. Acum, lucrurile s-au îmbunătăţit, am coordonat mai mult şi am împărţit mai mult în Uniunea Europeană. Am fost foarte fericită să aud astăzi că România va trimite în Italia o echipă cu 11 medici şi 6 asistente medicale, pentru a ajuta la tratarea cazurilor de coronavirus. Cred că asta defineşte solidaritatea europeană. Multe alte ţări trimit măşti şi au grijă de pacienţi din Italia, pe care îi tratează în spitale. Comisia Europeană lucrează din greu pentru a obţine echipamente de protecţie pentru medici, în spitalele unde este nevoie. În primul rând, coordonăm achiziţiile comune de echipament de protecţie - măşti, mănuşi, ventilatoare, kituri de testare. Am fost norocoşi, 25 membri ai UE au acceptat să ia parte la acest proces de achiziţie comună, inclusiv România. În al doilea rând, am creat o rezervă strategică comună europeană de echipamente medicale, este pentru prima dată când reuşim să facem asta prin Mecanismul de Protecţie Civilă, rescEU, şi vom cumpără cu bani europeni aceste echipamente şi le vom trimite ţărilor care au cea mai mare nevoie. Sunt bucuroasă şi recunoscătoare că România s-a oferit voluntară pentru a fi prima ţară care cumpără şi stochează ventilatoare, în numele UE. Deja a comandat 150 de ventilatoare şi de îndată ce vor ajunge în România, vom putea să le trimitem rapid în ţările care au nevoie de ele, inclusiv în Spania şi Italia, unde ar putea salva multe, multe vieţi. Acesta este un exemplu grozav de suport european.

Reporter: Criza coronavirusului a devenit deja o criză economică. Cum susţine UE economia statelor membre?

Ursula von der Leyen: Aveţi dreptate că această criză a coronavirusului a afectat economiile, iar Comisia are pe masă mai multe propuneri pentru susţinerea economiei. Prioritatea noastră esenţială este să salvăm locurile de muncă ale oamenilor, deoarece ştiu că românii şi alţi europeni nu se tem doar pentru sănătatea lor şi a familiilor, ci sunt şi îngrijoraţi că îşi vor pierde locurile de muncă din cauza crizei. Din această cauză, săptămâna trecută am propus o schemă care să păstreze oamenii angajaţi, prin muncă pe termen scurt. Vom aloca 100 de miliarde de dolari pentru a ne ajuta membrii să îşi plătească angajaţii. Asta va permite afacerilor şi firmelor să îşi păstreze angajaţii, chiar dacă lucrează doar câteva ore şi statele vor putea să acopere diferenţele. În plus, am asigurat flexibilitate maximă pentru statele noastre, asta înseamnă că guvernele pot acum să susţină cu fonduri companiile şi în particular companiile de dimensiune medie, care altfel s-ar fi luptat să supravieţuiască din cauza crizei. Folosim flexibilitatea totală a regulilor noastre bugetare pentru a permite guvernelor să injecteze cât de mulţi bani mai este nevoie pentru a susţine economia. În ultimul rând, şi asta pentru ţări ca România, fondurile structurale sunt o sursă de locuri de muncă şi de asta am propus săptămâna trecută să facem fondurile structurale flexibile pe deplin. Cu alte cuvinte, Guvernul României le poate folosi cum doreşte, în orice sector, pentru orice prioritate, cu zero cofinanţare, doar pentru a se minimiza impactul crizei.

Reporter: Din nefericire, suntem ameninţaţi nu doar de virus şi de o posibilă criză economică, avem şi alţi duşmani. Înainte să fiţi politician, sunteţi medic şi sunteţi conştientă că aceste informaţii pot fi mai dăunătoare decât însăşi virusul, ar putea chiar costa vieţi, suntem ameninţaţi de un număr imens de ştiri false în acest domeniu. Cum răspunde Uniunea Europeană acestui război?

Ursula von der Leyen: Da, sunt îngrijorată de numărul în creştere de ştiri false despre pandemia de coronavirus, care circulă în special online, şi sunt foarte îngrijorată că unele dintre ele pot face mult rău oamenilor. De exemplu, avem cazul falsei informaţii că dacă bem clor sau alte chimicale ne vindecăm de virus. Asta este incredibil de periculos pentru oameni! Sunt de asemenea îngrijorată că cei din spatele acestor teorii exploatează temerile oamenilor despre virus pentru a face bani şi asta trebuie să înceteze. Ca atare, lucrăm îndeaproape cu platformele online şi îi încurajăm să îşi intensifice acţiune împotriva dezinformării despre coronavirus, dar cred că este nevoie de mai multe acţiuni. Companiile de social media trebuie să împărtăşească datele cu comunitatea de verificare a faptelor, astfel încât împreună să putem învinge aceste pericole. Împreună, vom monitoriza îndeaproape aceste acţiuni întreprinse de platformele sociale.

Reporter: Ultima întrebare, ce face Uniunea Europeană pentru a fi mai puternică în faţa acestei crize? Care sunt paşii următori în lupta contra coronavirusului?

Ursula von der Leyen: Dacă ne uităm la economia noastră, vorbim despre măsuri comune, dar cred că avem nevoie de investiţii masive, şi nu doar în 2020, ci şi anul următor. Pentru asta, avem nevoie de un nou buget european puternic, este cel mai important mecanism al nostru. Ar trebui să fie Planul Marshall al generaţiei noastre. Cred că următorul nostru buget european va trebui să întruchipeze răspunsul nostru la criza coronavirusului şi la consecinţele economice. Este marea noastră şansă să ajutăm economia să îşi revină după criză şi cea mai bună investiţie în viitorul nostru. Avem nevoie să o folosim pentru a atinge toate convergenţele în Uniunea Europeană şi coeziunea. Pentru asta, avem nevoie de o restructurare a bugetului european, cu mai mulţi bani pentru primii ani dintr-o perioadă de şapte, care vor fi cruciali pentru recuperarea economică. Trebuie într-adevăr investiţii masive. La punctul acesta, sunt în discuţii cu liderii naţionali şi contez pe susţinerea şefilor de state şi de guverne pentru planuri bugetare deosebit de ambiţioase pentru Uniunea Europeană.

Interviu realizat de Amalia Bojescu- Radio România Actualități. Transcriere: Agenția de presă RADOR